Cunflitti etnici è religiosi: Cumu pudemu aiutà
I MUVRINI
Ti ringraziu sinceramente à tutti per a vostra prisenza, assai apprezzata da u Cunsigliu di l'ICERM è da mè stessu. Sò grati à u mo amicu, Basil Ugorji, per a so dedicazione à l'ICERM è l'aiutu constante, in particulare per i novi membri cum'è mè stessu. A so guida in u prucessu m'hà permessu di integrà cù a squadra. Per quessa, sò assai grata è felice di esse un membru di l'ICERM.
A mo idea hè di sparte qualchi pinsamenti nantu à i cunflitti etnici è religiosi: cumu si verificanu è cumu si risolve in modu efficace. In questu sensu, mi focalizeraghju nantu à dui casi specifichi: l'India è a Côte d'Ivoire.
Vivemu in un mondu induve affruntàmu e crisi ogni ghjornu, alcune di elli escalate in cunflitti viulenti. Tali avvenimenti causanu u soffrenu umanu è lascianu parechje cunsequenze, cumprese morte, ferite è PTSD (Disordine di Stress Post Traumatic).
A natura di quelli cunflitti varieghja in termini di cundizioni ecunomiche, pusizioni geopolitiche, tematiche ecologiche (principalmente per via di a scarsità di risorse), cunflitti basati in l'identità cum'è razza, etnia, religione o cultura è assai altri.
À mezu à elli, u cunflittu etnicu è religiosu hà un mudellu storicu di breading disputi viulenti, vale à dì: u Genocidiu di u 1994 contr'à i Tutsi in Rwanda costendu 800,000 1995 vittime (fonte: Marijke Verpoorten); u 8,000 Srebenica, ex-Yugoslavia cunflittu uccidendu 1988 musulmani (fonte: TPIY); a tensione religiosa in Xinjiang trà i Musulmani Uighuri è Hans sustinuti da u guvernu cinese; a persecuzione di e cumunità kurde iraki in u XNUMX (usu di gas contr'à i curdi in a cità di Halabja (fonte: https://www.usherbrooke.ca/); e tensioni etnoreligiose in India..., per citarne uni pochi.
Sti cunflitti sò ancu assai cumplessi è sfida à risolve, per esempiu, u cunflittu arabo-israeliano in u Mediu Oriente, chì hè unu di i cunflitti più longu è cumplessi in u mondu.
Tali cunflitti duranu per un periudu più allargatu perchè sò assai arradicati in narrazioni ancestrali; sò ereditati è altamente motivati da generazione à generazione, facendu sfida à finisce. Puderà piglià assai tempu prima chì a ghjente accunsenu à passà cù carichi è avidità di u passatu.
A maiò parte di u tempu, certi pulitici utilizanu a religione è l'etnia cum'è strumenti di manipulazione. Questi pulitichi sò chjamati intraprenditori pulitichi chì utilizanu una strategia diversa per manipulà l'opinione è spaventà a ghjente per fà sentenu chì ci hè una minaccia per elli o u so gruppu specificu. L'unicu modu d'esce hè di reagisce mentre chì e so riazzioni parenu una lotta per sopravvive (fonte : François Thual, 1995).
Casu di l'India (Christophe Jaffrelot, 2003)
In u 2002, u statu di Gujarat hà sappiutu a viulenza trà a maggiorità Hindu (89%) è a minurità musulmana (10%). I rivolti interreligiosi eranu recurrenti, è diceraghju chì sò diventati ancu strutturali in India. U studiu di Jaffrelot mette in risaltu chì, a maiò spessu, i rivolti sò accaduti à a vigilia di l'alizzioni per via di troppu pressione trà i gruppi religiosi è pulitichi, è hè ancu senza sforzu per i pulitici per cunvince i votanti cù argumenti religiosi. In quellu cunflittu, i musulmani sò veduti cum'è a quinta colonna (traditori) da l'internu, chì minaccianu a sicurità di l'Hindu mentre avè complicità cù u Pakistan. Da l'altra parte, i partiti naziunalisti sparghjenu messagi anti-musulmani è creanu cusì un muvimentu naziunalistu usatu per i so benefizii durante l'elezzioni. Micca solu chì i partiti pulitichi anu da esse culpèvule per tali cundizioni perchè l'ufficiali statali sò ancu rispunsevuli. In stu tipu di cunflittu, l'ufficiali statali pugnanu per mantene l'opinione in u so favore, per quessa sustene intenzionalmente a maiuranza indù. In u risultatu, l'intervenzioni da a pulizza è l'esercitu durante i rivolti sò assai minimi è lenti è à volte si manifestanu assai tardi dopu à i focu è i danni pesanti.
Per certi pupulazioni indù, sti rivolti sò l'uppurtunità di vindicà i musulmani, à volte assai ricchi è cunsiderati sfruttatori significativi di l'indù indigene.
Casu d'Ivory Coast (Phillipe Hugon, 2003)
U sicondu casu chì vogliu discutiri hè u cunflittu in Côte d'Ivoire da 2002 à 2011. Eru un ufficiale di ligame quandu u guvernu è i ribelli firmavanu l'accordu di pace in Ouagadougou u 4 di marzu di u 2007.
Stu cunflittu hè statu discrittu cum'è un cunflittu trà Dioulas musulmani da u Nordu è cristiani da u Sud. Per sei anni (2002-2007), u paese hè statu divisu in u Nordu, occupatu da i ribelli sustinuti da a pupulazione di u Nordu è u Sud, cuntrullatu da u guvernu. Ancu s'è u cunflittu s'assumiglia à un cunflittu etnoreligiosu, hè necessariu di nutà chì ùn hè micca.
Originariamente a crisa principia in u 1993 quandu l'ex presidente Félix Houphouët Boigny hè mortu. U so Primu Ministru Alassane Ouattara hà vulsutu rimpiazzà ellu, in riferimentu à a custituzione, ma ùn hè micca stata a manera ch'ellu hà pianificatu, è hè statu successu da u presidente di u parlamentu, Henry Konan Bédié.
Bédié hà tandu urganizatu l'elezzioni dui anni dopu, in u 1995, ma Alassane Ouattara hè statu esclusu da a cuncurrenza (per trucchi legali…).
Sei anni dopu, in u 1999, Bédié hè statu cacciatu in un colpu guidatu da i ghjovani suldati di u Nordu fideli à Alassane Ouattara. L'avvenimenti sò stati seguiti da l'elezzioni urganizata in u 2000 da i putschisti, è Alassane Ouattara hè statu di novu escluditu, chì permette à Laurent Gbagbo di vince l'alizzioni.
Dopu quì, in u 2002, ci hè stata una rivolta contr'à Gbagbo, è a dumanda primaria di i ribelli era a so inclusi in u prucessu demucraticu. Anu riesciutu à custringhje u guvernu à urganizà elizzioni in u 2011 in quale Alassane Ouattara hè statu permessu di participà cum'è candidatu è dopu vince.
In questu casu, a ricerca di u putere puliticu hè stata a causa di u cunflittu chì si trasformò in ribellione armata è hà uccisu più di 10,000 XNUMX persone. Inoltre, l'etnia è a religione sò stati aduprati solu per cunvince i militanti, in particulare quelli in i zoni rurali, i bassu educazione.
In a maiò parte di i cunflitti etnici è religiosi, l'instrumentalizazione di l'etnia è e tensioni religiose hè un elementu di marketing à u serviziu di l'imprendituri pulitichi chì miranu à mobilizà attivisti, cumbattenti è risorse. Sò, dunque, quelli chì decidenu chì dimensione mette in ghjocu per ghjunghje à i so scopi.
Chì pudemu fà?
I capi di a cumunità sò tornati in pista in parechji spazii dopu à u fallimentu di i capi pulitichi naziunali. Questu hè pusitivu. Tuttavia, ci hè sempre una longa strada per custruisce a fiducia è a cunfidenza trà e pupulazioni lucali, è una parte di e sfide hè a mancanza di persunale qualificatu per trattà cù i meccanismi di risoluzione di cunflittu.
Qualchissia pò esse un capu in i periodi stabili, ma sfurtunatamenti, per via di parechje crisi chì succedenu sempre, hè essenziale per sceglie dirigenti qualificati per a cumunità è i paesi. Leaders chì ponu realizà in modu efficace a so missione.
cunchiusioni
Sò cuscente chì sta tesi hè sottumessu à parechje critiche, ma vogliu solu di mantene questu in mente: i mutivazioni in i cunflitti ùn sò micca ciò chì appare in u primu locu. Pudemu avè da scavà più in fondu prima di capisce ciò chì veramente alimenta i cunflitti. In parechji casi, i cunflitti etnoreligiosi sò solu utilizati per copre alcune ambizioni è prughjetti pulitichi.
Hè tandu a nostra rispunsabilità cum'è pacificatori di identificà in ogni cunflittu chì sò l'attori in evoluzione è quali sò i so interessi. Ancu s'ellu ùn pò micca esse faciule, hè essenziale per furmà continuamente è sparte l'esperienze cù i capi di a cumunità per prevene u cunflittu (in i migliori casi) o risolve quelli induve anu digià escalatu.
In questa nota, credu chì l'ICERM, Centru Internaziunale per a Mediazione Etno-Religiosa, hè un meccanismo eccellente per aiutà à ottene a sustenibilità riunendu studiosi, dirigenti pulitichi è comunitari per sparte cunniscenze è sperienza.
Grazie per a vostra attenzione, è speru chì questu serà una basa per e nostre discussioni. È grazie di novu per avè accoltu in a squadra è chì mi permettenu di esse una parte di stu maravigliu viaghju cum'è pacificatori.
Circa u Speaker
Yacouba Isaac Zida era un anzianu ufficiale di l'armata di Burkina Faso à u rangu di Generale.
Hè statu furmatu in parechji paesi cumpresi Maroccu, Camerun, Taiwan, Francia è Canada. Era ancu un participante in un prugramma di Operazioni Speciali Congiunti in una Università in Tampa, Florida, Stati Uniti.
Dopu à a rivolta di u populu in Burkina Faso in uttrovi 2014, u sgiò Zida hè statu numinatu da l'armata cum'è Capu di Statu interim di Burkina Faso per guidà a cunsultazione chì hà risultatu in l'appuntamentu di un civile cum'è u capu di transizione. U sgiò Zida hè statu dopu numinatu Primu Ministru in nuvembre 2014 da u guvernu civile di transizione.
Dimissioni in dicembre 2015 dopu avè realizatu l'elezzione più libera chì Burkina Faso hà mai fattu. Da u ferraghju di u 2016 u Signore Zida hà campatu in Ottawa, Canada, cù a so famiglia. Hà decisu di vultà à a scola per un Ph.D. in Studi di cunflittu. I so interessi di ricerca sò cuncentrati nantu à u terrurismu in a regione Sahel.