Esaminà a Relazione trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è u numeru di morti Risultate da i cunflitti etno-religiosi in Nigeria
Astratte
Stu documentu esamina a relazione trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è u numeru di morti risultatu da i cunflitti etno-religiosi in Nigeria. Analizeghja cumu l'aumentu di a crescita ecunomica intensifica i cunflitti etno-religiosi, mentre chì una diminuzione di a crescita ecunomica hè assuciata à una riduzzione di cunflitti etno-religiosi. Per truvà a relazione significativa trà a lotta etno-religiosa è a crescita ecunomica di Nigeria, stu articulu adopra un approcciu di ricerca quantitativa utilizendu Correlazione trà u PIB è a morte. I dati nantu à i morti sò stati ottenuti da Nigeria Security Tracker attraversu u Cunsigliu di Relazioni Estere; I dati di u PIB sò stati riuniti à traversu u Bancu Mundiale è l'Ecunumia Trading. Questi dati sò stati cullati per l'anni 2011 à 2019. I risultati ottenuti mostranu chì i cunflitti etno-religiosi in Nigeria anu una relazione positiva significativa cù u crescita ecunomica; cusì, i zoni cù un altu tassu di miseria sò più propensi à i cunflitti etno-religiosi. L'evidenza di correlazione pusitiva trà u PIB è u numeru di morti in questa ricerca indicanu chì più ricerca puderia esse realizatu per truvà suluzioni per questi fenomeni.
Scaricate stu articulu
Citazione suggerita:
Marafa, YA (2022). Esaminendu a relazione trà u pruduttu domesticu grossu (PIB) è u numeru di morti risultatu da cunflitti etno-religiosi in Nigeria. Journal of Living Together, 7(1), 58-69.
L'infurmazione nantu à l'articulu:
@Articulu{Marafa2022}
Titulu = {Esaminà a Relazione trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è u numeru di morti Risultate da i cunflitti etno-religiosi in Nigeria}
Auteur = {Yusuf Adam Marafa}
Url = {https://icermediation.org/examining-the-relationship-between-gross-domestic-product-gdp-and-the-death-toll-resulting-from-ethno-religious-conflicts-in-nigeria/}
ISSN = {2373-6615 (Stampa); 2373-6631 (in ligna)}
Annu = {2022}
Data = {2022-12-18}
Journal = {Journal of Living Together}
Volume = {7}
Numaru = {1}
Pagine = {58-69}
Editore = {Centru Internaziunale per a Mediazione Etno-Religiosa}
Indirizzu = {White Plains, New York}
Edizione = {2022}.
I MUVRINI
Parechji paesi passanu per diversi cunflitti, è in u casu di Nigeria, i cunflitti etno-religiosi anu cuntribuitu à a distruzzione di u sistema ecunomicu di u paese. U sviluppu socio-ecunomicu di a sucità nigeriana hè statu enormamente affettatu da i cunflitti etno-religiosi. A perdita di vite innocenti cuntribuisce à u poviru sviluppu socio-ecunomicu di u paese per mezu di menu investimenti stranieri chì puderanu stimulà a crescita ecunomica (Genyi, 2017). In listessu modu, certi parti di Nigeria sò stati in cunflitti immensi per via di a miseria; cusì, l'inestabilità ecunomica porta à a viulenza in u paese. U paese hà campatu situazioni strane per via di sti cunflitti religiosi, chì afectanu a pace, a stabilità è a sicurità.
I cunflitti etno-religiosi in diversi paesi, cum'è Ghana, Niger, Djibouti è Côte d'Ivoire, anu affettatu e so strutture socio-ecunomiche. A ricerca empirica hà dimustratu chì u cunflittu hè a causa primaria di u sottosviluppu in i paesi in via di sviluppu (Iyoboyi, 2014). Dunque, u Nigeria hè unu di quelli paesi chì affronta prublemi pulitichi vigorosi cù divisioni etniche, religiose è regiunale. Nigeria hè unu di i paesi più divisi in u mondu in termini di etnia è religione, è hà una longa storia di inestabilità è cunflitti religiosi. Nigeria hè stata casa di gruppi multietnici da u tempu di a so indipendenza in 1960; quasi 400 gruppi etnici campanu quì cù parechji gruppi religiosi (Gamba, 2019). Parechje persone anu sustinutu chì quandu i cunflitti etno-religiosi in Nigeria diminuiscenu, l'ecunumia di u paese aumenterà. Tuttavia, un esame più attentu mostra chì e duie variàbili sò direttamente proporzionali l'una à l'altru. Stu documentu investiga a relazione trà e situazioni socio-ecunomiche di Nigeria è i cunflitti etno-religiosi chì risultatu in a morte di citadini innocenti.
I dui variàbili studiati in questu documentu eranu u Produttu Internu Grossu (PIB) è u Toll di Morte. U Pruduttu Internu Grossu hè u valore monetariu tutale o di u mercatu di i beni è servizii pruduciuti da l'ecunumia di un paese per un annu. Hè adupratu in u mondu per indicà a salute ecunomica di un paese (Bondarenko, 2017). Per d 'altra banda, u numeru di morti si riferisce à "u numeru di persone chì morse per un avvenimentu cum'è una guerra o un accidente" (Diccionariu Cambridge, 2020). Per quessa, stu documentu hà discututu u numeru di morti risultanti da i cunflitti etno-religiosi in Nigeria, mentre esaminendu a so relazione cù a crescita socio-ecunomica di u paese.
Revista letteratura
Etnicità è cunflitti etno-religiosi in Nigeria
I cunflitti religiosi chì a Nigeria hà affruntatu dapoi u 1960 restanu fora di cuntrollu mentre u numeru di morti di persone innocenti aumenta. U paese hà una insecurità aumentata, una miseria estrema è un altu tassu di disoccupazione; cusì, u paese hè luntanu da ottene a prosperità ecunomica (Gamba, 2019). I cunflitti etno-religiosi anu un grande costu per l'ecunumia di Nigeria, perchè cuntribuiscenu à a fluttuazione, a disintegrazione è a dispersione di l'ecunumia (Çancı & Odukoya, 2016).
L'identità etnica hè a fonte d'identità più influente in Nigeria, è i gruppi etnici maiò sò l'Igbo chì vivenu in a regione sud-est, i Yoruba in u suduvestu è l'Hausa-Fulani in u nordu. A distribuzione di parechji gruppi etnici hà un impattu nantu à a decisione di u guvernu postu chì a pulitica etnica hà un rolu significativu in u sviluppu ecunomicu di u paese (Gamba, 2019). Tuttavia, i gruppi religiosi creanu più prublemi cà i gruppi etnici. E duie religioni maiò sò l'Islam in u nordu è u Cristianesimu in u sudu. Genyi (2017) hà evidenziatu chì "a centralità di l'identità etnica è religiosa in a pulitica è u discorsu naziunale in Nigeria hè stata visibile in ogni tappa di a storia di u paese" (p. 137). Per esempiu, militanti in u nordu volenu implementà una teocrazia islamica chì pratica una interpretazione radicale di l'Islam. Dunque, a trasfurmazioni di l'agricultura è a ristrutturazione di a governanza pò abbraccià a prumessa di avanzà e relazioni interetniche è interreligiose (Genyi, 2017).
Relazioni trà i cunflitti etno-religiosi è a crescita economica in Nigeria
John Smith Will hà introduttu u cuncettu di "plurale centricu" per capisce a crisa etno-religiosa (Taras & Ganguly, 2016). Stu cuncettu hè statu aduttatu in u 17u seculu, è JS Furnivall, un economistu britannicu, hà sviluppatu più (Taras & Ganguly, 2016). Oghje, stu approcciu spiega chì una sucità divisa nantu à a vicinanza hè carattarizata da a cumpetizione ecunomica libera è mostra una mancanza di relazioni mutuali. In questu casu, una religione o un gruppu etnicu sempre sparghje u timore di duminazione. Ci sò diverse opinioni in quantu à e rilazioni trà a crescita ecunomica è i cunflitti etno-religiosi. In Nigeria, hè cumplicatu per identificà qualsiasi crisa etnica chì ùn hè micca finita in cunflittu religiosu. U fanaticu etnicu è religiosu porta à u naziunalismu, induve i membri di ogni gruppu religiosu desideranu l'autorità nantu à u corpu puliticu (Genyi, 2017). Una di e cause di cunflitti religiosi in Nigeria hè l'intolleranza religiosa (Ugorji, 2017). Certi musulmani ùn ricunnosce micca a legittimità di u Cristianesimu, è certi cristiani ùn ricunnosce micca l'Islam cum'è una religione legittima, chì hà risultatu in u ricattamentu cuntinuu di ogni gruppu religiosu (Salawu, 2010).
A disoccupazione, a viulenza è l'inghjustizia emergenu per via di l'insicurità crescente in u risultatu di cunflitti etno-religiosi (Alegbeleye, 2014). Per esempiu, mentri a ricchezza glubale hè in crescita, u ritmu di cunflitti in e società hè ancu in crescita. Quasi 18.5 milioni di persone morse trà u 1960 è u 1995 per via di cunflitti etno-religiosi in i paesi in via di sviluppu di l'Africa è l'Asia (Iyoboyi, 2014). In termini di Nigeria, sti cunflitti religiosi dannu u sviluppu ecunomicu è suciale di a nazione. L'ostilità sustinuta trà i musulmani è i cristiani hà diminuitu a produtividade di a nazione è hà impeditu l'integrazione naziunale (Nwaomah, 2011). I prublemi socio-ecunomichi in u paese anu pruvucatu severi cunflitti trà musulmani è cristiani, chì infundenu tutti i settori di l'ecunumia; questu significa chì i prublemi socio-ecunomichi sò a causa di i cunflitti religiosi (Nwaomah, 2011).
I cunflitti etno-religiosi in Nigeria bloccanu l'investimenti ecunomichi in u paese è sò trà e cause principali di a crisa ecunomica (Nwaomah, 2011). Questi cunflitti affettanu l'ecunumia nigeriana creendu insecurities, mutua sfiducia è discriminazione. I cunflitti religiosi minimizanu a chance di investimenti interni è esterni (Lenshie, 2020). L'insecurities aumentanu l'instabilità pulitica è l'incertezze chì scoraggianu l'investimenti stranieri; cusì, a nazione diventa privata di sviluppi ecunomichi. L'effettu di e crisi religiose si sparghje in tuttu u paese è disturbanu l'armunia suciale (Ugorji, 2017).
Cunflitti Etno-Religiosi, Povertà è Sviluppu Socio-Ecunomicu
L'ecunumia nigeriana hè principalmente dipendente da a produzzione di petroliu è gasu. Novanta per centu di i guadagni di l'esportazione di Nigeria sò da u cummerciu di u petroliu crudu. Nigeria hà avutu un boom ecunomicu dopu à a guerra civile, chì risolviu i cunflitti etno-religiosi diminuendu u livellu di miseria in u paese (Lenshie, 2020). A miseria hè multidimensionale in Nigeria cum'è a ghjente hè stata implicata in i cunflitti etno-religiosi per guadagnà un sustenimentu (Nnabuihe & Onwuzuruigbo, 2019). A disoccupazione hè in crescita in a nazione, è un aumentu di u sviluppu ecunomicu puderia aiutà à minimizzà a miseria. L'afflussu di più soldi puderia dà à i citadini l'uppurtunità di campà in pace in a so cumunità (Iyoboyi, 2014). Questu aiuterà ancu in a custruzzione di scole è ospedali chì potenzalmentu diverrà a ghjuventù militante versu u sviluppu suciale (Olusakin, 2006).
Ci hè un cunflittu di natura diversa in ogni regione di Nigeria. A regione Delta face cunflitti in i so gruppi etnici per u cuntrollu di e risorse (Amiara et al., 2020). Questi cunflitti anu minacciatu a stabilità regiunale è anu un effettu negativu immensu nantu à i ghjovani chì campanu in quella zona. In a regione sittintriunali, ci sò cunflitti etno-religiosi è diversi disputi nantu à i diritti di a terra individuale (Nnabuihe & Onwuzuruigbo, 2019). In a parti miridiunali di a regione, a ghjente hè affruntata à parechji livelli di segregazione cum'è u risultatu di a dominanza pulitica di uni pochi gruppi (Amiara et al., 2020). Dunque, a miseria è u putere cuntribuiscenu à i cunflitti in questi spazii, è u sviluppu ecunomicu puderia minimizzà questi cunflitti.
I cunflitti suciali è religiosi in Nigeria sò ancu dovuti à u disoccupazione è a miseria, chì anu una forte cunnessione è cuntribuiscenu à i cunflitti etno-religiosi (Salawu, 2010). U livellu di miseria hè altu in u nordu per via di cunflitti religiosi è suciali (Ugorji, 2017; Genyi, 2017). Inoltre, e zone rurali anu più insurrezioni etno-religiose è povertà, chì facenu chì l'imprese si movenu in altri paesi africani (Etim et al., 2020). Questu affetta negativamente a creazione di l'impieghi in u paese.
I cunflitti etno-religiosi anu cunsiquenzi negativi nantu à u sviluppu ecunomicu di Nigeria, chì rende u paese menu attraente per l'investimenti. Malgradu avè vasti reservoirs di risorse naturali, u paese hè ritardatu economicamente per via di i so disturbi interni (Abdulkadir, 2011). U costu ecunomicu di cunflitti in Nigeria hè enormu per via di a longa storia di cunflitti etno-religiosi. Ci hè stata una diminuzione di i tendenzi di u cummerciu interetnicu trà e tribù significativu, è questu cummerciu hè a fonte primaria di sustenimentu per un numeru sustanziale di persone (Amiara et al., 2020). A parti sittintriunali di Nigeria hè u principale fornitore di pecuri, cipolle, fagioli è pumati à a parti miridiunali di u paese. In ogni casu, per via di cunflitti etno-religiosi, u trasportu di sti merchenzie hè diminuitu. L'agricultori in u nordu facenu ancu i rumuri di avè merchandise avvelenatu chì hè cummercializatu à i miridiunali. Tutti questi scenarii disturbanu u cummerciu pacificu trà e duie regioni (Odoh et al., 2014).
Ci hè una libertà di religione in Nigeria, chì significa chì ùn ci hè una religione dominante. Cusì, avè un statu cristianu o islamicu ùn hè micca libertà religiosa perchè impone una religione specifica. A separazione di u statu è a religione hè necessaria per minimizzà i cunflitti religiosi interni (Odoh et al., 2014). Tuttavia, per via di a forte concentrazione di musulmani è cristiani in diverse zone di u paese, a libertà religiosa ùn hè micca abbastanza per assicurà a pace (Etim et al., 2020).
Nigeria hà risorsi naturali è umani abbundanti, è u paese hà sin'à 400 gruppi etnici (Salawu, 2010). Tuttavia, u paese hè affruntatu à una rata massiva di miseria per via di i so cunflitti interni etno-religiosi. Questi cunflitti affettanu a vita persunale di l'individui è diminuite a produtividade ecunomica nigeriana. I cunflitti etno-religiosi affettanu ogni settore di l'ecunumia, chì facenu impussibile à Nigeria di avè u sviluppu ecunomicu senza cuntrullà i cunflitti suciali è religiosi (Nwaomah, 2011). Per esempiu, l'insurrezioni suciali è religiose anu ancu affettatu u turismu in u paese. Oghje, u numeru di turisti chì visitanu Nigeria hè significativamente bassu cumparatu cù altri paesi in a regione (Achimugu et al., 2020). Queste crisi anu frustratu a ghjuventù è l'implicanu in a viulenza. U tassu di disoccupazione di i ghjovani cresce cù l'aumentu di i cunflitti etno-religiosi in Nigeria (Odoh et al., 2014).
I ricercatori anu scupertu chì, per via di u capitale umanu, chì hà prolungatu u ritmu di sviluppu, ci hè una chance ridutta per i paesi di ricuperà rapidamente da a stanca economica (Audu et al., 2020). In ogni casu, un aumentu di i valori di l'attivu puderia cuntribuisce micca solu à a prosperità di e persone in Nigeria, ma ancu minimizzà i cunflitti mutuali. Fà cambiamenti pusitivi à u sviluppu ecunomicu pò riduce significativamente e dispute nantu à soldi, terra è risorse (Achimugu et al., 2020).
Metodologia
Prucedura è Metudu / Teoria
Stu studiu hà impiegatu una metodulugia di ricerca quantitativa, a Correlazione Pearson Bivariate. In particulare, a correlazione trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è i morti chì anu risultatu da e crisi etno-religiosa in Nigeria hè stata esaminata. I dati di u 2011 à u 2019 di u Produttu Internu Grossu sò stati raccolti da l'Ecunumia Trading è u Bancu Mondiale, mentre chì i dati di i morti nigeriani per via di cunflitti etno-religiosi sò stati raccolti da u Tracker di Sicurezza di Nigeria sottu u Cunsigliu di Relazioni Estere. I dati per stu studiu sò stati raccolti da fonti secundarii credibili chì sò ricunnisciuti in u mondu. Per truvà a relazione trà e duie variàbili per stu studiu, hè stata utilizata l'utillita di analisi statistica SPSS.
A correlazione di Pearson bivariata produce un coefficiente di correlazione di mostra, r, chì misura a forza è a direzzione di relazioni lineari trà coppie di variàbili cuntinui (Kent State, 2020). Questu significa chì in questu documentu, a Correlazione Pearson Bivariata hà aiutatu à evaluà l'evidenza statistica per una relazione lineale trà e listessi parenti di variàbili in a pupulazione, chì sò u Produttu Internu Grossu (PIB) è u Toll di Morte. Dunque, per truvà una prova di significazione à duie code, l'ipotesi nulla (H0) è l'ipotesi alternativa (H1) di a prova di significatività per a Correlazione sò espressi cum'è l'ipotesi seguenti, induve ρ hè u coefficient di correlazione di a pupulazione:
- H0: ρ= 0 indica chì u coefficient di correlazione (Produttu Internu Grossu è Morti) hè 0; chì significa chì ùn ci hè micca associu.
- H1: ρ≠ 0 indica chì u coefficient di correlazione (Produttu Internu Grossu è Morte) ùn hè micca 0; chì significa chì ci hè associu.
Dati
Table 1: Fonti di dati da Trading Economics / World Bank (Gross Domestic Product); Nigeria Security Tracker sottu u Cunsigliu di Relazioni Estere (Morte).
Figura 1. Morte etno-religiosa per i Stati in Nigeria da 2011 à 2019
Figura 2. Morte etno-religiosa per zone geopolitiche in Nigeria da 2011 à 2019
Risposte alla lingua
I risultati di correlazione suggerenu una associazione positiva trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è u numeru di morti (APA: r(9) = 0.766, p < .05). Questu significa chì e duie variàbili sò direttamente proporzionali à l'altri; però, a crescita di a pupulazione puderia avè un impattu in un modu o l'altru. Per quessa, cum'è u Produttu Internu Grossu Nigerianu (PIB) aumenta, u nùmeru di morti per via di cunflitti etno-religiosi cresce ancu (Vede Table 3). I dati di variabili sò stati raccolti per l'anni 2011 à 2019.
Tabella 2: Questu furnisce un riassuntu generale di e dati, chì include u numeru tutale di ogni articuli / variàbili, è a media è a deviazione standard di u Produttu Internu Grossu Nigerianu (PIB) è u numeru di morti per u numeru di anni utilizati in u studiu.
Tabella 3. Correlazione positiva trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è u Toll di Morte (APA: r(9) = 0.766, p < .05).
Questu hè u risultatu di correlazione attuale. I dati di u Produttu Internu Grossu Nigerianu (PIB) è di u Toll di Morte sò stati calculati è analizati cù u software statisticu SPSS. I risultati ponu esse espressi cum'è:
- A Correlazione di u Produttu Internu Grossu (PIB) cù ellu stessu (r = 1), è u nùmeru di osservazioni nonmissing per u PIB (n = 9).
- A Correlazione di u PIB è a morte (r = 0.766), basatu annantu à n = 9 osservazioni cù valori nonmissing pairwise.
- A Correlazione di a morte di a morte cun ellu stessu (r = 1), è u numeru di osservazioni non mancanti per u pesu (n = 9).
Graficu 1. U graficu di scatterplot mostra una correlazioni pusitiva trà e duie variàbili, u Produttu Internu Grossu (PIB) è u Toll di Morte. I linii creati da e dati anu una pendenza positiva. Dunque, ci hè una relazione lineale pusitiva trà u PIB è a morte.
Articulu discussione
Basatu nantu à sti risultati, si pò cuncludi chì:
- U Pruduttu Internu Grossu (PIB) è u Mortu anu una relazione lineare statisticamente significativa (p <.05).
- A direzzione di a rilazioni hè pusitiva, chì significa chì u Produttu Internu Grossu (PIB) è u Toll di Morte sò correlati positivamente. In questu casu, sti variàbili tendenu à aumentà inseme (vale à dì, un PIB più grande hè assuciatu cù un numeru di morti più grande).
- U R quadratu di l'associazione hè apprussimatamente moderatu (.3 < | r | <.5).
Stu studiu hà investigatu a relazione trà u crescita ecunomica cum'è indicata da u Produttu Internu Grossu (PIB) è i cunflitti etno-religiosi, chì anu risultatu in a morte di persone innocenti. L'ammontu tutale di u Prodottu Internu Grossu Nigerianu (PIB) da 2011 à 2019 hè $ 4,035,000,000,000, è i morti da i 36 stati è u Territoriu Capitale Federale (FCT) hè 63,771. Cuntrariu à a perspettiva iniziale di u circadori, chì era chì, cum'è u Pruduttu Internu Grossu (PIB) cresce, u numeru di morti serà ridutta (inversu proporzionale), stu studiu hà illustratu chì ci hè una relazione pusitiva trà i fatturi socio-ecunomichi è u numeru di morti. Questu hà dimustratu chì, cum'è u Produttu Internu Grossu (PIB) aumenta, u numeru di morti aumenta ancu (Gradu 2).
Graficu 2: Rapprisintazioni grafica di a relazione direttamente proporzionale trà u Produttu Internu Grossu (PIB) è a morte di Nigeria da 2011 à 2019. A linea blu rapprisenta u Produttu Internu Grossu (PIB), è a linea aranciu rapprisenta a morte. Da u graficu, l'investigatore pò vede l'aumentu è a caduta di e duie variàbili cumu si movenu simultaneamente in a listessa direzzione. Questu mostra una correlazione positiva cum'è indicata in a Tabella 3.
U cartulare hè statu creatu da Frank Swiontek.
Raccomandazioni, Implicazione, Conclusioni
Stu studiu mostra una correlazione trà i cunflitti etno-religiosi è u sviluppu ecunomicu in Nigeria, cum'è sustinutu da a literatura. Se u paese aumenta u so sviluppu ecunomicu è equilibra u bilanciu annuale è e risorse trà e regioni, a pussibilità di minimizzà i cunflitti etno-religiosi puderia esse alta. Se u guvernu hà rinfurzatu e so pulitiche è cuntrullava i gruppi etnici è religiosi, allora i cunflitti interni puderanu esse cuntrullati. Riforme pulitiche sò necessarie per regulà l'affari etnici è religiosi di u paese, è u guvernu à tutti i livelli deve assicurà l'implementazione di sti riformi. A religione ùn deve esse abusata, è i capi religiosi anu da insignà à u publicu à accettà l'altri. U ghjovanu ùn deve esse implicatu in a viulenza chì si trova per via di cunflitti etnici è religiosi. Ognunu deve avè l'uppurtunità di esse parti di i corpi pulitichi di u paese, è u guvernu ùn deve micca attribuisce risorse basate nantu à i gruppi etnici preferiti. I curricula educativu deve esse cambiatu ancu, è u guvernu deve include un sughjettu nantu à e rispunsabilità civiche. I studienti anu da esse cuscenti di a viulenza è a so implicazione per u sviluppu socio-ecunomicu. U guvernu deve esse capace di attruverà più investitori in u paese per pudè superà a crisa ecunomica di u paese.
Se Nigeria minimizza a so crisa ecunomica, ci saranu più probabilità di riduce i cunflitti etno-religiosi. Capisce i risultati di u studiu, chì indica chì ci hè una correlazione trà i cunflitti etno-religiosi è u crescita ecunomica, studi futuri puderanu esse realizatu per suggerimenti nantu à modi per ottene a pace è u sviluppu sustinibili in Nigeria.
E cause principali di cunflitti sò stati l'etnia è a religione, è i cunflitti religiosi sustanziali in Nigeria anu affettatu a vita suciale, ecunomica è pulitica. Questi cunflitti anu disturbatu l'armunia suciale in e società nigeriane è l'hà fattu privatu economicamente. A viulenza per l'instabilità etnica è i cunflitti religiosi hà distruttu a pace, a prosperità è u sviluppu ecunomicu in Nigeria.
Vede ancu
Abdulkadir, A. (2011). Un diariu di crisi etno-religiosa in Nigeria: Cause, effetti è suluzione. Princeton Law and Public Affairs Documentu di travagliu. https://ssrn.com/Abstract=2040860
Achimugu, H., Ifatimehin, OO, & Daniel, M. (2020). L'estremismu religiosu, a ristività di i ghjovani è a sicurità naziunale in Kaduna Nord-Ovest Nigeria. KIU Interdisciplinary Journal of Humanities and Social Sciences, 1(1), 81-101.
Alegbeleye, GI (2014). Crisa etno-religiosa è sviluppu socio-ecunomicu in Nigeria: Problemi, sfide è u modu di avanzà. Journal of Policy and Development Studies, 9(1), 139-148. https://doi.org/10.12816/0011188
Amiara, SA, Okoro, IA, & Nwobi, OI (2020). I cunflitti etno-religiosi è u fundamentu teoricu per capiscenu a crescita ecunomica di Nigeria, 1982-2018. American Research Journal of Humanities & Social Science, 3(1), 28-35.
Audu, IM, & Ibrahim, M. (2020). L'implicazioni di l'insurrezzione Boko-Haram, i cunflitti etnoreligiosi è socio-pulitichi nantu à e relazioni di a cumunità in l'area di u guvernu lucale di Michika, u statu di Adamawa, u nord-est. International Journal of Creative and Innovation Research in All Areas, 2(8), 61-69.
Bondarenko, P. (2017). Pruduttu internu grossu. Recuperatu da https://www.britannica.com/topic/gross-domestic-product
Cambridge Dictionary. (2020). Death toll: Definizione di u Cambridge English Dictionary. Recuperatu da https://dictionary.cambridge.org/us/dictionary/english/death-toll
Çancı, H., & Odukoya, OA (2016). Crisi etniche è religiose in Nigeria: Una analisi specifica nantu à l'identità (1999-2013). Rivista Africana di Risoluzione di Cunflitti, 16(1), 87-110.
Etim, E., Otu, DO, & Edidiong, JE (2020). Identità etno-religiosa è costruzione di a pace in Nigeria: Un approcciu di pulitica publica. Sapientia Global Journal of Arts, Humanities and Development Studies, 3(1).
Gamba, SL (2019). Impatti ecunomichi di i cunflitti etno-religiosi nantu à l'economia nigeriana. International Journal of Management Research & Review, 9(1).
Genyi, GA (2017). Identità etniche è religiose chì formanu a contestazione per e risorse basate nantu à a terra: i cunflitti Tiv-agricultori è pastori in Nigeria cintrali finu à u 2014. Journal of Living Together, 4(5), 136-151.
Iyoboyi, M. (2014). Crescita ecunomica è cunflitti: Evidenza da Nigeria. Journal of Sustainable Development Studies, 5(2), 116-144.
Kent State. (2020). Tutorial SPSS: Correlazione Pearson bivariata. Ricuperatu da https://libguides.library.kent.edu/SPSS/PearsonCorr
Lenshie, NE (2020). Identità etno-religiosa è relazioni intergruppu: U settore ecunomicu informale, relazioni ecunomiche Igbo, è sfide di sicurezza in u nordu di Nigeria. Revista di l'Europa Centrale di Studi Internaziunali è di Sicurezza, 14(1), 75-105.
Nnabuihe, OE, & Onwuzuruigbo, I. (2019). Disordine di cuncepimentu: Ordine spaziale è cunflitti etno-religiosi in a metropoli di Jos, u Nordu-Central Nigeria. Journal of Perspettivi di pianificazione, 36(1), 75-93. https://doi.org/10.1080/02665433.2019.1708782
Nwaomah, SM (2011). Crisi religiose in Nigeria: Manifestazione, effettu è a strada avanti. Journal of Sociology, Psychology and Anthropology in Practice, 3(2), 94-104. doi: 10.6007/IJARBSS/v8-i6/4206.
Odoh, L., Odigbo, BE, & Okonkwo, RV (2014). I costi ecunomichi di i cunflitti suciali divisivi in Nigeria è l'antidotu di relazioni pubbliche per a gestione di u prublema. Rivista Internaziunale di Economia, Cummerciu è Management, 2(12).
Olusakin, A. (2006). Pace in u Niger-Delta: u sviluppu ecunomicu è a pulitica di a dependenza di u petroliu. Rivista Internaziunale di a Pace Mundiale, 23(2), 3-34. Ricacciatu da www.jstor.org/stable/20752732
Salawu, B. (2010). Cunflitti etno-religiosi in Nigeria: analisi causale è pruposte per novi strategie di gestione. Revista Europea di Scienze Suciali, 13(3), 345-353.
Ugorji, B. (2017). Cunflittu etno-religiosu in Nigeria: Analisi è risoluzione. Journal of Living Together, 4-5(1), 164-192.