Identità etniche è religiose chì formanu a cuntestazione per e risorse basate nantu à a terra: l'agricultori Tiv è i cunflitti pastoralisti in Nigeria Centrale

astrattu

I Tiv di u Nigeria cintrali sò principarmenti agricultori campagnoli cù un stabilimentu spargugliatu destinatu à guarantisci l'accessu à i terreni agriculi. I Fulani di u più aridu, u nordu di a Nigeria sò pastori nomadi chì si movenu cù e stagioni umidi è secche annuali in cerca di pasture per i mandri. A Nigeria cintrali attrae i nomadi per via di l'acqua è u fogliu dispunibili nantu à i banche di i fiumi Benue è Niger; è l'absenza di a mosca tse-tse in a regione Centrale. Duranti l'anni, sti gruppi anu campatu in pace, finu à l'iniziu di l'anni 2000, quandu u cunflittu armatu viulente hà eruptatu trà elli per l'accessu à i terreni agriculi è i spazii di pastura. Da evidenza documentaria è discussioni di gruppi di focus è l'osservazione, u cunflittu hè dovutu in gran parte à l'esplosione di a pupulazione, l'ecunumia in diminuzione, u cambiamentu climaticu, a non mudernizazione di a pratica agricula è l'aumentu di l'islamizazione. A mudernizazione di l'agricultura è a ristrutturazione di a governanza tenenu a prumessa di migliurà e relazioni interetniche è interreligiose.

I MUVRINI

I postulazioni omnipresenti di a mudernizazione in l'anni 1950 chì e nazioni si secularizavanu naturalmente à u mumentu di a mudernizazione sò state riesaminate à a luce di l'esperienze di parechji paesi in via di sviluppu chì facenu un prugressu materiale, soprattuttu da a fine di u 20.th seculu. I mudernizatori avianu presumitu i so supposizioni nantu à a diffusione di l'educazione è l'industrializazione, chì stimularia l'urbanizazione cù i so migliurà assuciati in e cundizioni materiali di e masse (Eisendaht, 1966; Haynes, 1995). Cù a trasfurmazioni massiva di i sughjetti materiali di parechji citadini, u valore di e credenze religiose è a cuscenza separatista etnica cum'è e plataforme di mobilizazione in contestazione per l'accessu à i risorsi si sguassate. Basta à nutà chì l'etnia è l'affiliazione religiosa era apparsu cum'è e forti piattaforme identitarie per a cumpetizione cù altri gruppi per l'accessu à e risorse suciali, in particulare quelli cuntrullati da u Statu (Nnoli, 1978). Siccomu a maiò parte di i paesi in via di sviluppu anu una pluralità suciale cumplessa, è e so identità etniche è religiose sò state amplificate da u culunialismu, a contestazione in l'esfera pulitica era ferocemente alimentata da i bisogni suciali è ecunomichi di i diversi gruppi. A maiò parte di sti paesi in via di sviluppu, in particulare in Africa, eranu à u livellu assai basu di mudernizazione in l'anni 1950 à l'anni 1960. Tuttavia, dopu à parechji decennii di mudernizazione, a cuscenza etnica è religiosa hè stata piuttostu rinfurzata è, in u 21st seculu, hè in crescita.

A centralità di l'identità etniche è religiose in a pulitica è u discorsu naziunale in Nigeria hè stata visibile in ogni tappa di a storia di u paese. U successu vicinu di u prucessu di demucratizazione in l'iniziu di l'anni 1990 dopu à l'elezzioni presidenziale di u 1993 rapprisenta u tempu in u quale a riferenza à a religione è à l'identità etnica in u discorsu puliticu naziunale era sempre più bassa. Ddu mumentu di l'unificazione di a pluralità di Nigeria s'hè evaporatu cù l'annullamentu di l'elezzioni presidenziale di u 12 di ghjugnu 1993 in quale u Chief MKO Abiola, un Yoruba da u Sud-Ovest di Nigeria avia vintu. L'annullamentu ghjittò u paese in un statu d'anarchia chì prestu hà pigliatu traiettorie religiose-etniche (Osaghae, 1998).

Ancu s'è l'identità religiosa è etnica anu ricevutu una parte predominante di rispunsabilità per i cunflitti instigati da a pulitica, e relazioni inter-gruppi in generale sò state guidate da fatturi religiosi-etnici. Dapoi u ritornu di a demucrazia in u 1999, e relazioni intergruppu in Nigeria sò state largamente influenzate da l'identità etnica è religiosa. In questu cuntestu, dunque, pò esse situata a cuntestazione per i risorsi terrestri trà l'agricultori Tiv è i pastori Fulani. Stòricamente, i dui gruppi anu cunnessu relativamente pacificamente cù attacchi di scontri quì è quì, ma à livelli bassi, è cù u so usu di e vie tradiziunali di risoluzione di cunflittu, a pace hè stata spessu ottenuta. L'emergenza di l'ostilità largamente sparse trà i dui gruppi hà cuminciatu in l'anni 1990, in u Statu di Taraba, nantu à i spazii di pasture induve l'attività agricula da i agricultori Tiv cuminciaru à limità i spazii di pasture. U centru nordu di Nigeria diventerà un teatru di cuntestazioni armata in a mità di l'anni 2000, quandu l'attacchi di pastori Fulani à i agricultori di Tiv è e so case è i culturi sò diventati una caratteristica constante di e relazioni intergruppu in a zona è in altre parti di u paese. Sti scontri armati si sò aggravati in l'ultimi trè anni (2011-2014).

Stu documentu cerca di mette in luce a relazione trà l'agricultori Tiv è i pastori Fulani chì hè furmatu da l'identità etnica è religiosa, è prova di mitigà a dinamica di u cunflittu nantu à a cumpetizione per l'accessu à e zoni di pasture è risorse d'acqua.

Definizione di i contorni di u cunflittu: Caratterizazione di l'identità

A Nigeria Centrale hè custituita da sei stati, à dì: Kogi, Benue, Plateau, Nasarawa, Niger è Kwara. Questa regione hè diversamente chjamata "cintura media" (Anyadike, 1987) o a "zona geopolitica nord-centrale" ricunnisciuta da a custituzione. L'area hè custituita da una eterogeneità è una diversità di persone è culture. A Nigeria Centrale hè a casa di una pluralità cumplessa di e minurità etniche cunsiderate indigene, mentri àutri gruppi cum'è i Fulani, Hausa è Kanuri sò cunsiderati coloni migranti. I gruppi minoritari prominenti in l'area includenu Tiv, Idoma, Eggon, Nupe, Birom, Jukun, Chamba, Pyem, Goemai, Kofyar, Igala, Gwari, Bassa, ecc. in u paese.

A Nigeria Centrale hè ancu carattarizata da a diversità religiosa: u Cristianesimu, l'Islam è e religioni tradiziunali africane. A proporzione numerica pò esse indeterminata, ma u Cristianesimu pare esse predominante, seguitu da a presenza considerable di musulmani trà i migranti Fulani è Hausa. A Nigeria Centrale mostra sta diversità chì hè un specchiu di a pluralità cumplessa di Nigeria. A regione copre ancu una parte di i stati Kaduna è Bauchi, cunnisciuti rispettivamente cum'è Southern Kaduna è Bauchi (James, 2000).

Nigeria Centrale rapprisenta una transizione da a savana di u Nordu di Nigeria à a regione forestale di u Sud Nigeria. Hè dunque cuntene elementi giugrafici di e duie zone climatiche. A zona hè assai adattata per a vita sedentaria è, dunque, l'agricultura hè l'occupazione dominante. I culturi radicali cum'è a patata, l'igname è a manioca sò largamente cultivati ​​​​in tutta a regione. I cereali cum'è u risu, u granu di guinea, u millet, u mais, u benniseed è a soia sò ancu largamente cultivati ​​è custituiscenu i prudutti primari per l'ingrossu di soldi. U cultivo di sti culturi precisa pianura larga per guarantisci un cultivo sustinutu è alti rendimenti. A pratica agricula sedentaria hè sustinuta da sette mesi di precipitazione (aprile-ottobre) è cinque mesi di stagione secca (nuvembre-marzu) adattatu per a cugliera di una larga varietà di cereali è culturi di tuberi. A regione hè furnita cù l'acqua naturale attraversu i corsi di fiumi chì attraversanu a regione è sboccanu in u fiume Benue è u Niger, i dui fiumi più grandi in Nigeria. I principali affluenti in a regione includenu i fiumi Galma, Kaduna, Gurara è Katsina-Ala, (James, 2000). Queste fonti d'acqua è a dispunibilità di l'acqua sò cruciali per l'usu agriculu, è ancu per i benefici domestici è pastorali.

U Tiv è u Pastorali Fulani in u Nigeria Centrale

Hè impurtante di stabilisce u cuntestu di u cuntattu intergruppu è l'interazzione trà u Tiv, un gruppu sedentariu, è i Fulani, un gruppu pastore nomade in u centru di Nigeria (Wegh, & Moti, 2001). U Tiv hè u più grande gruppu etnicu in u Nigeria Centrale, chì cuntene quasi cinque milioni, cun cuncentrazione in u Statu Benue, ma si trova in un numeru considerableu in i Stati Nasarawa, Taraba è Plateau (NPC, 2006). Si crede chì i Tiv anu migratu da u Congo è l'Africa Centrale, è si sò stallati in Nigeria cintrali in a storia antica (Rubingh, 1969; Bohannans 1953; Est, 1965; Moti è Wegh, 2001). A pupulazione Tiv attuale hè significativu, chì cresce da 800,000 1953 in u XNUMX. L'impattu di sta crescita di a pupulazione nantu à a pratica agricula hè variata ma critica per e relazioni intergruppu.

I Tiv sò principarmenti agricultori campagnoli chì campanu nantu à a terra è trovanu sustenimentu da ellu per mezu di a so cultivazione per l'alimentariu è l'ingressu. A pratica agricula campagnola era una occupazione cumuna di i Tiv finu à chì e piogge inadegwate, a fertilità di a terra in diminuzione è l'espansione di a pupulazione hà risultatu in bassi rendimenti di i culturi, furzendu l'agricultori Tiv à abbraccià l'attività non agricula cum'è u picculu cummerciu. Quandu a pupulazione Tiv era relativamente chjuca cumparatu cù a terra dispunibile per u cultivo in l'anni 1950 è 1960, a cultura mudificante è a rotazione di culturi eranu pratiche agriculi cumuni. Cù l'espansione stabile di a pupulazione Tiv, accumpagnata da i so insediamenti abituali, sparsi sparsi per l'accessu è u cuntrollu di l'usu di a terra, i spazi cultivabili si sò rimpiuti rapidamente. In ogni casu, assai persone Tiv sò stati campagnoli campagnoli, è anu mantinutu u cultivo di strisci di terra dispunibili per l'alimentariu è l'ingudu chì copre una larga varietà di culturi.

I Fulani, chì sò principarmenti musulmani, sò un gruppu nomadi, pastori chì sò per occupazione tradiziunali di pastori di vacche. A so ricerca di e cundizioni favurèvuli à l'allevamentu di e so mandrie li mantene in muvimentu da un locu à l'altru, è in particulare à e zone cù pasture è dispunibilità d'acqua è senza infestazione di mosche tsé-tsé (Iro, 1991). I Fulani sò cunnisciuti da parechji nomi cum'è Fulbe, Peut, Fula è Felaata (Iro, 1991, de st. Croix, 1945). Si dice chì i Fulani sò urigginati da a Peninsula Araba è migraru in l'Africa Occidentale. Sicondu Iro (1991), i Fulani utilizanu a mobilità cum'è una strategia di pruduzzione per accede à l'acqua è i pasture è, possibbilmente, i mercati. Stu muvimentu porta i pastori in quantu à 20 paesi in l'Africa subsahariana, facendu u Fulani u gruppu etno-culturale più diffusu (in u cuntinente), è vistu solu pocu impattu da a mudernità in quantu à l'attività ecunomica di i pastori. U pastore Fulani in Nigeria si move versu u sudu in a valle di Benue cù i so vacchi chì cercanu pasture è acqua da l'iniziu di a staghjoni secca (nuvembre à aprile). A valle di Benue hà dui fattori attrattivi maiò: l'acqua da i fiumi Benue è i so affluenti, cum'è u fiumu Katsina-Ala, è un ambiente senza tsé-tsé. U muvimentu di ritornu principia cù l'iniziu di e chiuve in April è cuntinueghja finu à ghjugnu. Una volta chì a valle hè saturata di piogge forti è u muvimentu hè ostaculatu da i zoni fangosi chì minaccianu a sopravvivenza stessa di e mandrie è u passaghju diminuitu per via di l'attività agricula, lascendu a valle diventata inevitabbile.

Contestazione cuntempuranea per i risorsi terrestri

U cuncorsu per l'accessu è l'utilizazione di e risorse basate nantu à a terra-principalmente l'acqua è i pasture-tra l'agricultori Tiv è i pastori Fulani si faci in u cuntestu di i sistemi di produzzione ecunomica paisana è nomadica aduttatu da i dui gruppi.

I Tiv sò un populu sedentariu chì u so sustenimentu hè arradicatu in pratiche agriculi chì a terra prima. L'espansione di a pupulazione mette pressione annantu à l'accessibilità di a terra dispunibule ancu trà i agricultori. A diminuzione di a fertilità di u tarritoriu, l'erosione, u cambiamentu climaticu è a mudernità conspiranu per modificà e pratiche agricule tradiziunali in una manera chì sfida u stessu sustenimentu di l'agricultori (Tyubee, 2006).

I pastori Fulani sò un stirpe nomade chì u so sistema di pruduzzione gira intornu à l'allevamentu di u vacche. Adupranu a mobilità cum'è strategia di pruduzzione è di cunsumu (Iro, 1991). Una quantità di fatturi anu cunspiratu per sfidà u sustenimentu ecunomicu di i Fulani, cumpresu u scontru di u mudernu cù u tradiziunalismu. I Fulani anu resistitu à a mudernità è dunque u so sistema di pruduzzione è di cunsumu hè stata largamente inalterata di fronte à a crescita di a pupulazione è a mudernizazione. I fatturi ambientali custituiscenu un inseme maiò di prublemi chì affettanu l'ecunumia Fulani, cumpresu u mudellu di precipitazione, a so distribuzione è a staghjunalità, è a misura in quale questu affetta l'utilizazione di a terra. Intimamente legatu à questu hè u mudellu di vegetazione, compartimentatu in zoni semi-aridi è forestali. Stu mudellu di vegetazione determina a dispunibilità di pasture, l'inaccessibilità è a predazione di l'insetti (Iro, 1991; Water-Bayer è Taylor-Powell, 1985). U mudellu di vegetazione spiega dunque a migrazione pastorale. A scumparsa di i percorsi di pastura è di e riserve per via di l'attività agricula hà dunque stabilitu u tonu di i cunflitti cuntempurani trà i pastori nomadi Fulanis è i so agricultori Tiv ospitanti.

Finu à u 2001, quandu un cunflittu à grande scala trà l'agricultori Tiv è i pastori Fulani hà eruptatu l'8 di sittembri, è durò parechji ghjorni in Taraba, i dui gruppi etnici campavanu inseme pacificamente. Nanzu, u 17 d'ottobre di u 2000, i pastori avianu scontru cù l'agricultori Yoruba in Kwara è i pastori Fulani anu scontru ancu cù l'agricultori di diversi gruppi etnici u 25 di ghjugnu 2001 in u Statu Nasarawa (Olabode è Ajibade, 2014). Semu devi esse nutatu chì questi mesi di ghjugnu, settembre è uttrovi sò in a staghjoni di a pioggia, quandu i culturi sò piantati è nutriti per esse cugliera da a fini di uttrovi. Cusì, u pastore di u vacche suscitarà l'ira di l'agricultori chì u so sustenimentu seria minacciatu da st'attu di distruzzione da e mandri. Ogni risposta di l'agricultori per prutege i so culturi, però, risulterebbe in cunflitti chì portanu à a distruzzione generalizzata di e so caserie.

Prima di sti attacchi armati più coordinati è sustinuti chì cuminciaru à l'iniziu di l'anni 2000; i cunflitti trà questi gruppi nantu à i terreni agriculi sò generalmente silenziati. U pastore Fulani arrivava, è dumandava formalmente u permessu di campà è pasce, chì era generalmente cuncessu. Ogni violazione di i culturi di l'agricultori serà risolta à l'amichevule cù i meccanismi tradiziunali di risoluzione di cunflittu. À traversu u Nigeria cintrali, ci era grandi sacchetti di coloni Fulani è e so famiglie chì eranu permessi di stallà in e cumunità ospitanti. In ogni casu, i miccanismi di risoluzione di cunflittu parenu avè colapsatu per via di un mudellu di pastori Fulani chì principia in u 2000. À quellu tempu, i pastori Fulani cuminciaru à ghjunghje senza e so famiglie, cum'è solu l'adulti maschili cù i so mandri, è l'armi sufisticati sottu à i so braccia, cumprese fucili AK-47. U cunflittu armatu trà questi gruppi hà cuminciatu à piglià una dimensione drammatica, in particulare da u 2011, cù casi in Taraba, Plateau, Nasarawa è Benue States.

U 30 di ghjugnu di u 2011, a Camera di Rapprisintanti di Nigeria hà apertu u dibattitu annantu à u cunflittu armatu sustinutu trà l'agricultori Tiv è u so omologu Fulani in u centru di Nigeria. A Casa hà nutatu chì più di 40,000 persone, cumprese e donne è i zitelli, sò stati spustati è stretti in cinque campi temporali designati in Daudu, Ortese è Igyungu-Adze in l'area di u guvernu lucale Guma di u Statu Benue. Alcuni di i campi includenu ex scole primarie chì anu chjusu durante u cunflittu è sò stati trasformati in campi (HR, 2010 : 33). A Casa hà ancu stabilitu chì più di 50 omi, donne è zitelli Tiv eranu stati uccisi, cumprese dui suldati in una scola secundaria cattolica, Udei in u Statu Benue. En mai 2011, un autre attaque des Peuls contre les agriculteurs Tiv a fait plus de 30 morts et plus de 5000 2014 personnes déplacées (Alimba, 192 : 8). Prima, trà l'10-2011 di ferraghju 19, l'agricultori Tiv longu à a costa di u fiumu Benue, in l'area di u guvernu lucale Gwer West di Benue, sò stati attaccati da horde di pastori chì anu uccisu 33 agricultori è brusgiatu 4 paesi. L'attaccanti armati sò tornati torna u 2011 di marzu di u 46 per tumbà 2014 persone, cumprese e donne è i zitelli, è saccheghjanu un distrittu sanu (Azahan, Terkula, Ogli è Ahemba, 16: XNUMX).

A ferocità di questi attacchi, è a sofisticazione di l'armi implicati, si riflette in l'aumentu di e vittime è u livellu di distruzzione. Trà dicembre 2010 è ghjugnu 2011, più di 15 attacchi sò stati registrati, risultatu in a perdita di più di 100 vite è più di 300 case distrutte, tutte in l'area di u guvernu lucale Gwer-West. U guvernu hà rispostu cù u dispiegamentu di suldati è di a polizia mobile in i zoni affettati, è ancu di cuntinuà l'esplorazione di l'iniziativi di pace, cumprese a creazione di un cumitatu per a crisa copresiedatu da u Sultanu di Sokoto è u capu supremu di Tiv, u Tiv. TorTiv IV. Sta iniziativa hè sempre in corso.

Ostilità trà i gruppi intrutu in una pausa in 2012 per via di iniziative di pace sustinutu è surviglianza militari, ma turnau cu rinnuvà intensità è espansione in a cupertura zona in 2013 affettanu Gwer-west, Guma, Agatu, Makurdi Guma è Logo zoni guvernu lucale di Nasarawa State. In occasioni separate, i paesi di Rukubi è Medagba in Doma sò stati attaccati da i Fulani chì eranu armati di fucili AK-47, lascendu più di 60 persone morte è 80 case brusgiate (Adeyeye, 2013). Di novu u 5 di lugliu di u 2013, u pastore armatu Fulani attaccò l'agricultori Tiv in Nzorov in Guma, uccidendu più di 20 residenti è brusgiate tuttu u stabilimentu. Questi insediamenti sò quelli in i zoni di u cunsigliu lucali chì si trovanu longu à e coste di i fiumi Benue è Katsina-Ala. A contestazione per i pasture è l'acqua diventa intensa è puderia sparghje facilmente in cunfrontu armatu.

Tabella 1. Incidenze selezziunate di attacchi armati trà i agricultori Tiv è i pastori Fulani in 2013 è 2014 in u centru di Nigeria 

DateLocu di l'incidentuMorte stimata
1/1/13Scontru Jukun / Fulani in u Statu Taraba5
15/1/13Agricultori / Fulani scontru in u Statu Nasarawa10
20/1/13Scontru agriculu / Fulani in u Statu Nasarawa25
24/1/13Fulani/agricultori scontranu in u Plateau State9
1/2/13Scontru Fulani / Eggon in u Statu Nasarawa30
20/3/13Fulani/agricultori scontranu à Tarok, Jos18
28/3/13Fulani/agricultori scontranu à Riyom, Plateau State28
29/3/13Fulani/agricultori scontranu à Bokkos, Plateau State18
30/3/13Scontru fulani/agricultori/scontri di polizia6
3/4/13Fulani/agricultori scontranu in Guma, u Statu di Benue3
10/4/13Fulani/agricultori scontranu in Gwer-west, Benue State28
23/4/13L'agricultori Fulani/Egbe scontranu in u Statu di Kogi5
4/5/13Fulani/agricultori scontranu in u Plateau State13
4/5/13Scontru Jukun/Fulani in wukari, statu Taraba39
13/5/13Fulani/Farmers Clash in Agatu, statu di Benue50
20/5/13Fulani/Farmers Scontri à a fruntiera Nasarawa-Benue23
5/7/13Attacchi Fulani à i paesi Tiv in Nzorov, Guma20
9/11/13Invasione Fulani di Agatu, Statu di Benue36
7/11/13Fulani/Farmers Clash at Ikpele, okpopolo7
20/2/14Scontru fulani/agricultori, statu di Plateau13
20/2/14Scontru fulani/agricultori, statu di Plateau13
21/2/14Fulani/agricultori si scontranu in Wase, u statu di Plateau20
25/2/14Fulani/agricultori scontranu Riyom, u Statu Plateau30
lugliu 2014Fulani hà attaccatu i residenti in Barkin Ladi40
March 2014Attaccu Fulani à Gbajimba, statu di Benue36
13/3/14Attaccu Fulani nantu22
13/3/14Attaccu Fulani nantu32
11/3/14Attaccu Fulani nantu25

Fonte: Chukuma & Atuche, 2014; U ghjurnale Sun, 2013

Questi attacchi sò diventati più formidabili è intensi da a mità di u 2013, quandu a strada maiò da Makurdi à Naka, a sede di u Gwer West Local Government, hè stata bluccata da l'omi armati Fulani dopu à saccheghjanu più di sei distretti longu l'autostrada. Per più di un annu, a strada hè stata chjusa mentre i pastori Fulani armati tenenu a so influenza. Da u 5 à u 9 di nuvembre di u 2013, i pastori peuli pesantemente armati anu attaccatu Ikpele, Okpopolo è altri insediamenti in Agatu, uccidendu più di 40 residenti è sacchendu paesi interi. L'attaccanti anu distruttu caserie è terreni agriculi spustendu più di 6000 abitanti (Duru, 2013).

Da ghjennaghju à maghju 2014, decine di insediamenti in Guma, Gwer West, Makurdi, Gwer East, Agatu è Logo zone di u guvernu lucale di Benue sò stati abbattuti da attacchi orrendi da pastori armati Fulani. L'assassiniu hà colpitu Ekwo-Okpanchenyi in Agatu u 13 di maghju di u 2014, quandu 230 pastori fulani armati uccisu 47 persone è rasu quasi 200 case in un attaccu prima di l'alba (Uja, 2014). U paese di Imande Jem in Guma hè statu visitatu l'11 d'aprile, lascendu 4 campagnoli morti. Attacchi in Owukpa, in Ogbadibo LGA è ancu in i paesi di Ikpayongo, Agena è Mbatsada in u quartieru di u cunsigliu di Mbalom in Gwer East LGA in u statu di Benue anu fattu in maghju 2014 uccidendu più di 20 residenti (Isine è Ugonna, 2014; Adoyi è Ameh, 2014). ).

U culmine di l'invasione Fulani è l'attacchi à i agricultori Benue hè statu tistimuniatu à Uikpam, u paese di Tse-Akenyi Torkula, a casa ancestrale di u Tiv supremu in Guma, è in u saccheghju di l'insediamentu semi-urbanu di Ayilamo in a zona di u guvernu lucale di Logo. L'attacchi à u paese di Uikpam anu lasciatu più di 30 persone mortu mentre u paese sanu era brusgiatu. L'invasori Fulani s'eranu ritirati è campati dopu à l'attacchi vicinu à Gbajimba, longu à a costa di u fiumu Katsina-Ala è eranu pronti à ripiglià l'attacchi à i residenti rimanenti. Quandu u guvernatore di u Statu Benue era in una missione di ricerca di fatti, dirigendu à Gbajimba, u quartier generale di Guma, hà scontru in una emboscata da i Fulani armati u 18 di marzu di u 2014, è a realità di u cunflittu hà finalmente culpitu u guvernu. in modu indimenticabile. Questu attaccu cunfirmava a misura in quale i pastori nomadi Fulani eranu bè armati è preparati per impegnà i agricultori Tiv in a cuntestazione per i risorsi terrestri.

A contestazione per l'accessu à pasture è risorse d'acqua ùn solu distrugge i culturi, ma ancu contamina l'acqua fora di l'utilizazione da e cumunità lucali. U cambiamentu di i diritti d'accessu à i risorsi, è l'inadeguatezza di e risorse di pastura in u risultatu di l'aumentu di a cultura di i culturi, pusonu u stadiu per u cunflittu (Iro, 1994; Adisa, 2012: Ingawa, Ega è Erhabor, 1999). A sparizione di i pascoli chì sò cultivati ​​accentua sti cunflitti. Mentre chì u muvimentu pastore Nomadi trà u 1960 è u 2000 era menu problematicu, u cuntattu pastoricu cù l'agricultori dapoi u 2000 hè diventatu sempre più viulente è, in l'ultimi quattru anni, mortale è assai distruttivu. Cuntrasti forti esistenu trà sti dui fasi. Per esempiu, u muvimentu di Fulani nomadi in a fase precedente implicava famiglie intere. A so ghjunta hè stata calculata per effettuà un impegnu formale cù e cumunità ospitanti è u permessu cercatu prima di u stabilimentu. Mentre in e cumunità ospitanti, e relazioni sò state regulate da i meccanismi tradiziunali è, induve i disaccordi sò ghjunti, sò stati risolti amichevuli. A pastura è l'usu di e fonti d'acqua hè stata fatta in rispettu di i valori è di l'usi lucali. A pastura hè stata fatta nantu à rotte marcate è campi permessi. Questu ordine percepitu pare chì hè statu disturbatu da quattru fatturi: a dinamica di a pupulazione cambiante, l'attenzione di u guvernu inadeguata à i prublemi di l'agricultori pastori, l'esigenza ambientale è a proliferazione di armi chjuche è armi leggere.

I) Cambiamentu di Dinamica Populazione

Numeratu circa 800,000 1950 in l'anni 2006, u numeru di Tiv hè cresciutu à più di quattru milioni in u statu di Benue solu. U censu di a pupulazione di u 2012, rivista in u 4, stima chì a pupulazione Tiv in u statu di Benue hè quasi 21 milioni. I Fulani, chì campanu in 40 paesi in Africa, sò cuncentrati in u nordu di Nigeria, in particulare Kano, Sokoto, Katsina, Borno, Adamawa è Jigawa States. Sò una maiurità solu in Guinea, custituendu circa 2011% di a pupulazione di u paese (Anter, 9). In Nigeria, custituiscenu circa 2.8% di a pupulazione di u paese, cù una forte concentrazione in u Nordu-Ovest è u Nordu Est. (Statistiche demografiche etniche sò difficiuli perchè u censu di a pupulazione naziunale ùn capta micca l'origine etnica.) A maiò parte di i Fulani nomadi sò stallati è, cum'è una pupulazione di transhumance cù dui movimenti staggione in Nigeria cun una crescita di pupulazione stimata di 1994% (Iro, XNUMX) , sti muvimenti annuali anu impactatu relazioni cunflitti cù l'agricultori Tiv sedentariu.

In vista di a crescita di a pupulazione, i zoni pasturati da i Fulani sò stati pigliati da l'agricultori, è i resti di ciò chì custituiscenu i percorsi di pastura ùn permettenu micca u muvimentu erratu di u bestiame, chì quasi sempre si traduce in a distruzzione di i culturi è di i terreni agriculi. A causa di l'espansione di a pupulazione, u mudellu di stabilimentu spargugliatu di Tiv destinatu à guarantisce l'accessu à a terra cultivabile hà purtatu à l'afferramentu di a terra, è ancu a riduzzione di u spaziu di pastura. A crescita sustinuta di a pupulazione hà dunque pruduciutu cunsequenze significative per i sistemi di produzzione pasturale è sedentariu. Una cunsiquenza maiò hè stata cunflitti armati trà i gruppi per l'accessu à pasture è fonti d'acqua.

II) Attenzione inadeguata di u guvernu à i prublemi pastori

Iro hà sustinutu chì diversi guverni in Nigeria anu trascuratu è marginalizatu u gruppu etnicu Fulani in u guvernu, è trattatu i prublemi pastorali cù una pretesa ufficiale (1994) malgradu a so immensa cuntribuzione à l'ecunumia di u paese (Abbas, 2011). Per esempiu, u 80 per centu di i Nigeriani dipendenu da a pastura Fulani per a carne, u latti, u furmagliu, i capelli, u meli, u burro, u manure, l'incensu, u sangue d'animali, i prudutti d'aviculture è a pelle (Iro, 1994: 27). Mentre chì u vacche fulani furnisce cartu, aratu è trasportu, migghiara di nigeriani guadagnanu ancu a so vita da "vendendu, mungitura è macellazione o trasportu di mandri", è u guvernu guadagna rivinuti da u cummerciu di vacche. Malgradu questu, e pulitiche di benessiri di u guvernu in quantu à l'approvvigionamentu d'acqua, ospedali, scole è pasture sò state negate in u rispettu à a pastura Fulani. I sforzi di u guvernu per creà fori di affonda, cuntrullà i pesti è e malatie, creà più spazii di pasture è riattivate e rotte di pastura (Iro 1994, Ingawa, Ega è Erhabor 1999) sò ricunnisciuti, ma vistu cum'è troppu pocu troppu tardi.

I primi sforzi naziunali tangibili per affruntà i sfidi pastori sò emersi in u 1965 cù u passaghju di a Legge di a Riserva di Pastura. Il s'agissait de protéger les éleveurs contre l'intimidation et la privation d'accès aux pâturages par les agriculteurs, les éleveurs et les intrus (Uzondu, 2013). In ogni casu, sta legislazione ùn hè micca stata infurzata è e rotte di scorte sò state successivamente bluccate, è sparivanu in i terreni agriculi. U guvernu hà indagatu di novu a terra marcata per u pastore in u 1976. In u 1980, 2.3 milioni d'ettari sò stati ufficialmente stabiliti cum'è spazii di pasture, chì rapprisentanu solu 2 per centu di l'area destinata. L'intenzione di u guvernu era di creà più 28 milioni di ettari, da 300 zoni indagati, cum'è riserva di pasture. Da questi solu 600,000 45 ettari, chì coprenu solu 225,000 spazii, sò stati dedicati. Nantu à i 2013 1994 ettari chì coprenu ottu riserve sò stati cumpletamente stabiliti da u guvernu cum'è zone di riserva per u pastura (Uzondu, XNUMX, Iro, XNUMX). Parechje di sti zoni riservati sò stati invaditi da l'agricultori, in gran parte per l'incapacità di u guvernu di rinfurzà u so sviluppu per l'usu pastori. Dunque, a mancanza di u sviluppu sistematicu di i cunti di u sistema di riserva di pasture da u guvernu hè un fattore chjave in u cunflittu trà i Fulanis è l'agricultori.

III) Proliferazione di Armi Piccole è Ligere (ALW)

In u 2011, hè statu stimatu chì ci era 640 milioni d'armi chjuchi chì circulavanu in u mondu; di questi, 100 milioni eranu in Africa, 30 milioni in Africa Sub-Sahariana, è ottu milioni in Africa Occidentale. U più intrigante hè chì 59% di questi eranu in mani di civili (Oji è Okeke 2014; Nte, 2011). A primavera araba, in particulare a rivolta libica dopu à u 2012, pare avè aggravatu u pancu di proliferazione. Stu periodu hà ancu coincide cù a globalizazione di u fundamentalismu islamicu pruvucatu da l'insurrezzione Boko Haram di Nigeria in u nord-est di Nigeria è u desideriu di i ribelli Turareg di Mali di stabilisce un statu islamicu in Mali. I SALW sò faciuli di dissimulà, mantene, ecunomicu per acquistà è aduprà (UNP, 2008), ma assai letali.

Una dimensione impurtante à i cunflitti cuntempuranei trà i pastori Fulani è l'agricultori in Nigeria, è in particulare in u centru di Nigeria, hè u fattu chì i Fulani implicati in i cunflitti sò stati armati cumplettamente à l'arrivu o in anticipazione di una crisa, o cù l'intenzione di ignite unu. . I pastori nomadi Fulani in l'anni 1960-1980 ghjunghjenu in Nigeria cintrali cù e so famiglie, vacche, machete, fucili fatti in u locu per a caccia, è bastoni per guidà e mandri è a difesa rudimentale. Dapoi u 2000, i pastori nomadi sò ghjunti cù fucili AK-47 è altre armi ligere chì pendenu sottu à l'arme. In questa situazione, i so mandrii sò spessu guidati deliberatamente in a splutazioni, è attaccheranu à qualsiasi agricultori chì tentanu di spinghje. Queste rapprisali puderanu esse parechje ore o ghjorni dopu à i scontri iniziali è à l'ora strana di u ghjornu o di a notte. L'attacchi sò spessu orchestrati quandu l'agricultori sò in e so splutazioni, o quandu i residenti osservanu un funerale o diritti di funerale cù una forte frequentazione, ma quandu altri residenti dormenu (Odufowokan 2014). In più di esse assai armati, ci era indicazione chì i pastori anu usatu chimica mortale (armi) contr'à l'agricultori è i residenti in Anyiin è Ayilamo in Logo guvernu lucale in March 2014: i cadaveri ùn avianu micca feriti o gunshot boschi (Vande-Acka, 2014). .

L'attacchi mettenu ancu in risaltu u prublema di preghjudiziu religiosu. I Fulani sò principarmenti musulmani. I so attacchi à e cumunità principarmenti cristiane in Southern Kaduna, Plateau State, Nasarawa, Taraba è Benue anu suscitatu preoccupazioni assai fundamentali. L'attacchi à i residenti di Riyom in Plateau State è Agatu in Benue State-zoni chì sò abitati in gran parte da cristiani-suscitanu dumande nantu à l'orientazione religiosa di l'attaccanti. Inoltre, i pastori armati si stallanu cù i so vacchi dopu à questi attacchi è cuntinueghjanu à molestà i residenti mentre tentanu di vultà in a so casa ancestrale ora distrutta. Questi sviluppi sò evidenti in Guma è Gwer West, in Benue State è sacchetti di spazii in Plateau è Southern Kaduna (John, 2014).

A preponderanza di l'armi chjuchi è di l'armi ligeri hè spiegata da una guvernanza debule, insecurità è miseria (RP, 2008). Altri fattori riguardanu u crimine urganizatu, u terrurismu, l'insurrezzione, a pulitica elettorale, a crisa religiosa è i cunflitti cumunali è a militanza (Sunday, 2011; RP, 2008; Vines, 2005). U modu in quale Fulanis nomadi sò avà bè armati durante u so prucessu di transhumance, a so viciosità in l'attaccu à l'agricultori, i casali è i culturi, è u so stabilimentu dopu à l'agricultori è i residenti sò fughjiti, dimustranu una nova dimensione di relazioni intergruppu in cuntestazione per i risorsi terrestri. Questu hè bisognu di novu pensamentu è direzzione di pulitica publica.

IV) Limitazioni Ambientali

A pruduzzione pastorale hè assai animata da l'ambienti induve a produzzione si trova. A dinamica inevitabbile, naturali di l'ambienti determina u cuntenutu di u prucessu di produzzione di transhumance pastorale. Per esempiu, i pastori nomadi Fulani travaglianu, campanu è ripruducenu in un ambiente sfidatu da a deforestazione, l'intrusione di u disertu, a diminuzione di l'approvvigionamentu d'acqua è i capricci quasi imprevisible di u clima è u clima (Iro, 1994: John, 2014). Sta sfida s'adatta à i tesi di l'approcciu di l'ecoviulenza nantu à i cunflitti. L'altri cundizioni ambientali includenu a crescita di a pupulazione, a carenza d'acqua è a scumparsa di e fureste. Singularly o in cumminazzioni, sti cundizioni induce u muvimentu di i gruppi, è i gruppi di migranti in particulare, spessu triggering cunflitti etnici quandu avanzanu à novi spazii; un muvimentu chì prubabilmente disturba un ordine esistente cum'è a privazione indotta (Homer-Dixon, 1999). A scarsità di pasture è risorse d'acqua in u nordu di a Nigeria durante a staghjoni secca è u muvimentu assistente versu u sudu à u centru di Nigeria hà sempre rinfurzatu a scarsità ecologica è hà implicatu a cumpetizione trà i gruppi è, dunque, u cunflittu armatu cuntempuraneu trà i agricultori è i Fulani (Blench, 2004). ; Atelhe è Al Chukwuma, 2014). A riduzzione di a terra per via di a custruzzione di strade, diga di irrigazione è altri travaglii privati ​​è publichi, è a ricerca di l'erbe è l'acqua dispunibile per l'usu di u vacche accelerà e chance per a cumpetizione è u cunflittu.

Metodologia

U documentu hà aduttatu un approcciu di ricerca di indagine chì rende u studiu qualitatiu. Utilizendu fonti primarie è secundarie, i dati sò stati generati per l'analisi descriptiva. I dati primari sò stati generati da informatori selezziunati cun cunniscenza pratica è prufonda di u cunflittu armatu trà i dui gruppi. E discussioni di focus group sò state realizate cù vittimi di u cunflittu in l'area di studiu focus. A presentazione analitica seguita un mudellu tematicu di temi è sottotemi selezziunati per mette in risaltu i causi sottostanti è i tendenzi identificabili in l'ingaghjamentu cù l'agricultori Fulani nomadi è sedentariu in u Statu Benue.

Benue State cum'è locu di u studiu

Benue State hè unu di i sei stati in u centru nordu di Nigeria, cunfina cù u Cintu Mediu. Questi stati include Kogi, Nasarawa, Niger, Plateau, Taraba è Benue. L'altri stati chì custituiscenu a regione Middle Belt sò Adamawa, Kaduna (sud) è Kwara. In u Nigeria cuntimpuraniu, sta regione coincide cù a Cintura Media, ma ùn hè micca esattamente identica à questu (Ayih, 2003; Atelhe & Al Chukwuma, 2014).

U statu di Benue hà 23 zoni di guvernu lucale chì sò l'equivalenti di cunti in altri paesi. Creatu in u 1976, Benue hè assuciatu à l'attività agricula, postu chì a maiò parte di i so più di 4 milioni di persone tiranu u so sustenimentu da a cultura campagnola. L'agricultura mecanizzata hè à un livellu assai bassu. U statu hà una caratteristica geografica assai unica; avè u fiume Benue, u sicondu fiumu più grande in Nigeria. Cù assai affluenti relativamente grandi à u fiume Benue, u statu hà accessu à l'acqua tuttu l'annu. A dispunibilità di l'acqua da i corsi naturali, una pianura espansiva puntellata da pochi alti terreni è un clima clemente accumpagnatu da duie stagioni climatichi maiò di u periodu umitu è ​​seccu, facenu Benue adattatu per a pratica agricula, cumpresa a pruduzzioni di l'allevamentu. Quandu l'elementu tsetse fly free hè fatturatu in a stampa, u statu più cà qualsiasi si mette bè in a produzzione sedentaria. I culturi chì sò largamente cultivati ​​​​in u statu includenu yam, maize, guinea corn, risu, fasgioli, soia, arachidi, è una varietà di culturi d'arburu è ligumi.

Benue State registra una forte presenza di a pluralità etnica è a diversità culturale è ancu di l'eterogeneità religiosa. I gruppi etnici dominanti includenu i Tiv, chì sò a maiuranza ovvia chì si sparghje in 14 spazii di u guvernu lucale, è l'altri gruppi sò l'Idoma è l'Igede. L'Idoma occupanu sette, è l'Igede dui, spazii di guvernu lucale rispettivamente. Sei di e zone di u guvernu lucale dominanti di Tiv anu grandi spazii di riva. Questi include Logo, Buruku, Katsina-Ala, Makurdi, Guma è Gwer West. In i zoni parlanti Idoma, Agatu LGA sparte una zona caru longu à a riva di u fiume Benue.

U Cunflittu: Natura, Cause è Traiettorie

Mette in contu, i cunflitti agricultori-nomadi Fulani nascenu da u cuntestu di l'interazzione. U pastore Fulani ghjunghjenu à u statu di Benue in quantità enormi cù i so mandri pocu dopu à l'iniziu di a staghjoni secca (nuvembre-marzu). Si stallanu vicinu à i banche di i fiumi in u statu, pascendu longu à e riva di i fiumi è ottene l'acqua da i fiumi è i fiumi o stagni. I mandrii ponu alluntanassi in a splutazioni, o sò deliberatamente arricciati in splutazioni per manghjà i culturi in crescita o quelli chì sò digià colti è ancu per esse evaluati. I Fulani si sò stallati in queste zoni cù a cumunità d'ospiti pacificamente, cù disaccordi occasionali mediati da l'autorità lucali è stabiliti pacificamente. Dapoi a fine di l'anni 1990, i novi arrivi Fulani eranu armati cumplettamente pronti à cunfruntà i agricultori residenti in e so splutazioni o caserie. L'agricoltura di i vegetali nantu à e riva di i fiumi era di solitu i primi à esse affettati da u bestiame quandu ghjunghjenu à beie l'acqua.

Dapoi u principiu di l'anni 2000, i Fulani nomadi chì ghjunghjenu Benue cuminciaru à ricusà di vultà à u nordu. Eranu assai armati è pronti à stallà, è l'iniziu di e chiuve in April hà stallatu u stadiu per l'ingaghjamentu cù i agricultori. Trà aprili è lugliu, variità di culturi germinate è crescenu, attraendu vacche in muvimentu. L'arba è i culturi chì crescenu nantu à i terreni cultivati ​​è lasciati à fallow pareanu più attrattivi è nutritivi per u vacche chì l'erba chì cresce fora di tali terreni. In a maiò parte di i casi, i culturi sò cultivati ​​fiancu à fiancu cù l'erba chì cresce in i zoni micca cultivati. I zoccoli di u vaccanu crampanu a terra è facenu difficultà a labranza cù e zappe, è distrughjenu i culturi in crescita, pruvucannu a resistenza à i Fulani è, à u cuntrariu, l'attaccu à l'agricultori residenti. Un sondaghju di e zoni induve u cunflittu trà l'agricultori Tiv è Fulani hè accadutu, cum'è Tse Torkula Village, Uikpam è Gbajimba zona semi-urbana è paesi rispettivamente, tutti in Guma LGA, mostra chì Fulani armati cù e so mandrii si stallanu fermamente dopu avè cacciatu i framers Tiv. , è anu cuntinuatu à attaccà è distrughje e splutazioni, ancu in presenza di un distaccamentu di militari stazionati in a zona. Inoltre, Fulani assai armati arrestò a squadra di circadori per stu travagliu dopu chì a squadra hà cunclusu un focus group discussione cù agricultori chì eranu tornati à e so case distrutte è anu pruvatu à ricustruisce.

Cause

Una di e cause primarie di i cunflitti hè a violazione di i terreni agriculi da i bovini. Questu implica duie cose: u cramping di u tarrenu, chì face u cultivo cù i mezi tradiziunali di labrazione (zapa) estremamente difficiuli, è a distruzzione di i culturi è i prudutti agriculi. L'intensificazione di u cunflittu durante a stagione di colti impeditu à l'agricultori di cultivà o di sbulicà l'area è permettenu un pastore senza restrizioni. I culturi cum'è l'igname, a manioca è u mais sò largamente cunsumati cum'è erba / pasture da u vacche. Una volta chì i Fulani anu furzatu u so modu di stallà è occupà u spaziu, ponu assicurà bè u pastore, soprattuttu cù l'usu di l'arme. Puderanu tandu riduce l'attività agricula è ripiglià a terra cultivata. Quelli intervistati eranu unanimi riguardu à questa violazione di i terreni agriculi cum'è una causa immediata di u cunflittu sustinutu trà i gruppi. Nyiga Gogo in u paese di Merkyen, (Gwer west LGA), Terseer Tyondon (Uvir village, Guma LGA) è Emmanuel Nyambo (Mbadwen village, Guma LGA) si lamentavanu a perdita di e so splutazioni à l'incessante trampling di vacche è pasture. I tentativi di l'agricultori per resistenu à questu sò stati rimpiazzati, furzendu à fughje è dopu traslassi in i campi pruvisorii in Daudu, a Chiesa di Santa Maria, u North Bank, è a Community Secondary Schools, Makurdi.

Una altra causa immediata di u cunflittu hè a quistione di l'usu di l'acqua. L'agricultori di Benue campanu in insediamenti rurali cù pocu o micca accessu à l'acqua di pipa è / o ancu un foru. L'abitanti campagnoli ricorrenu à l'acqua di corsi, fiumi o stagni per l'usu per u cunsumu è per u lavatu. U vacche fulani contaminanu queste fonti d'acqua per u cunsumu direttu è per l'excreting mentre caminava per l'acqua, facendu l'acqua periculosa per u cunsumu umanu. Un'altra causa immediata di u cunflittu hè u fastidiu sessuale di e donne Tiv da l'omi Fulani, è a violazione di l'agricultori solitarii da i pastori maschi mentre e donne cullighjanu acqua in u fiumu o fiumi o stagni luntanu da e so caserie. Per esempiu, a Sra Mkurem Igbawua hà mortu dopu avè statu violatu da un omu Fulani micca identificatu, cum'è informatu da a so mamma Tabitha Suemo, durante una entrevista in u paese di Baa u 15 d'aostu di u 2014. Ci hè una mansa di casi di violazione rappurtati da e donne in u paese. campi è da i rimpatriati in case distrutte in Gwer West è Guma. I gravidanze indesiderate servenu com'è evidenza.

Sta crisa persiste in parte per via di i gruppi di vigilanti chì provanu à arrestà i Fulanis chì anu deliberatamente permessu à i so mandrii di distrughje i culturi. I pastori Fulani sò tandu persistenti perseveranti da i gruppi di vigilante è, in u prucessu, i vigilanti senza scrupulu estorcenu soldi da elli esagerendu i rapporti contr'à i Fulani. Stanchi di l'estorsione monetaria, i Fulani recurrenu à attaccà i so tormentatori. Ralliendu u sustegnu di a cumunità in a so difesa, i agricultori causanu l'espansione di l'attacchi.

In stretta relazione cù questa dimensione di l'estorsione da i vigilanti hè l'estorsione da i capi lucali chì cullighjanu soldi da i Fulani cum'è pagamentu per u permessu di stallà è pascenu in u duminiu di u capu. À i pastori, u scambiu monetariu cù i guvernanti tradiziunali hè interpretatu cum'è pagamentu per u dirittu di pasture è pasce u so vacu, inveci di i culturi o di l'erba, è i pastori assumenu stu dirittu, è difendenu, quandu sò accusati di distruzzione di i culturi. Un capu parenti, Ulekaa Bee, hà descrittu questu in una entrevista cum'è a causa fundamentale di cunflitti cuntempuranei cù i Fulanis. Un contraattaccu da i Fulani à l'abitanti di l'insediamentu di Agashi in risposta à l'uccisioni di cinque pastori Fulani era basatu annantu à i guvernanti tradiziunali chì ricevenu soldi per u dirittu di pasce: per i Fulani, u dirittu di pasce hè equivalente à a pruprietà di a terra.

L'effettu socio-ecunomicu di i cunflitti nantu à l'ecunumia di Benue hè enormu. Quessi varieghja da carenza alimentari causata da agricultori da quattru LGAs (Logo, Guma, Makurdi, è Gwer West) esse furzati à abbandunà e so casa è splutazioni durante u piccu di a stagione di piantazioni. Altri effetti socio-ecunomichi includenu a distruzzione di scole, chjese, case, istituzioni di u guvernu cum'è stazioni di polizia, è a perdita di vita (vede e fotografie). Parechji residenti anu persu altri oggetti di valore, cumprese i motocicli (foto). Dui simbuli di l'autorità chì sò stati distrutti da a rampaging di i pastori Fulani includenu a stazione di polizia è u Segretariatu Guma LG. A sfida era in una manera diretta à u statu, chì ùn pudia micca furnisce a sicurità di basa è a prutezzione per i agricultori. I Fulani attaccò à a stazione di pulizza uccidendu a pulizza o furzendu a so diserzione, è ancu i agricultori chì avianu da fughje e so case ancestrali è splutazioni di fronte à l'occupazione Fulani (vede a foto). In tutti questi casi, i Fulani ùn anu avutu nunda à perde, salvu i so vacchi, chì sò spessu spustati in salvezza prima di lancià attacchi à l'agricultori.

Per risolve sta crisa, l'agricultori anu suggeritu a creazione di ranch di vacche, a creazione di riserve di pasture è a determinazione di e rotte di pasture. Cum'è Pilakyaa Moses in Guma, Miyelti Allah Cattle Breeders Association, Solomon Tyohemba in Makurdi è Jonathan Chaver di Tyougahatee in Gwer West LGA anu tutti l'argumentu, queste misure rispondenu à i bisogni di i dui gruppi è prumove i sistemi muderni di pruduzzione pastorale è sedentaria.

cunchiusioni

U cunflittu trà l'agricultori Tiv sedentarii è i pastori Fulani nomadi chì praticanu a transumanza hè arradicatu in a cuntestazione per i risorsi terrestri di pasture è acqua. A pulitica di sta contestazione hè catturata da l'argumenti è l'attività di l'Associazione Miyetti Allah Cattle Breeders, chì rapprisentanu Fulanis nomadi è allevatori di bestiame, è ancu l'interpretazione di u cunfrontu armatu cù l'agricultori sedentariu in termini etnici è religiosi. Fattori naturali di limitazioni ambientali, cum'è l'intrusione di u desertu, l'esplosione di a pupulazione è u cambiamentu climaticu, anu cumminatu per aggravà i cunflitti, cum'è l'azzione di a pruprietà è l'usu di a terra, è a pruvucazione di u pastore è a contaminazione di l'acqua.

A resistenza Fulani à l'influenzi mudernizzanti meriteghja ancu cunsiderazione. In vista di e sfide ambientali, i Fulani devenu esse cunvinti è sustinuti per abbraccià e forme mudernizate di produzzione d'allevamentu. U so rustling illegale di bovini, è ancu l'estorsione monetaria da l'autorità lucali, cumprumettenu a neutralità di sti dui gruppi in quantu à a mediazione di cunflitti intergruppi di stu tipu. A mudernizazione di i sistemi di produzzione di i dui gruppi prumettenu di eliminà i fatturi apparentemente inerenti chì sustenenu a cuntestazioni cuntempuranee per e risorse basate in a terra trà elli. A dinamica demugrafica è l'esigenze ambientali puntanu à a mudernizazione cum'è un cumprumissu più prumessu in l'interessu di a coesistenza pacifica in u cuntestu di a citadinanza custituziunale è cullettiva.

Vede ancu

Adeyeye, T, (2013). U numeru di morti in a crisa di Tiv è Agatu tocca 60; 81 case brusgiate. The Herald, www.theheraldng.com, ricuperatu u 19th Agostu, 2014.

Adisa, RS (2012). U cunflittu di l'usu di a terra trà agricultori è pastori - implicazioni per u Sviluppu Agriculu è Rurale in Nigeria. In Rashid Solagberu Adisa (ed.) Sviluppu rurale tematiche è pratiche cuntempuranee, In Tecnulugia. www.intechopen.com/books/rural-development-contemporary-issues-and-practices.

Adoyi, A. è Ameh, C. (2014). Punteggi feriti, i residenti fughjenu e case mentre i pastori Fulani invadenu a cumunità Owukpa in u statu di Benue. Postu Quotidianu. www.dailypost.com.

Alimba, NC (2014). Probing a dinamica di cunflittu cumunale in u nordu di Nigeria. In Rivista di ricerca africana; un International Multidisciplinary Journal, Etiopia Vol. 8 (1) Serial No.32.

Al Chukwuma, O. è Atelhe, GA (2014). Nomadi contr'à i nativi: Una ecologia pulitica di cunflitti di pastori / agricultori in u statu di Nasarawa, Nigeria. American International Journal of Contemporary Research. Vol. 4. No 2.

Anter, T. (2011). Quale hè u populu Fulani è e so origini. www.tanqanter.wordpress.com.

Anyadike, RNC (1987). Una classificazione multivariata è regionalizazione di u clima di l'Africa Occidentale. Climatologia teorica è applicata, 45; 285-292.

Azahan, K; Terkula, A.; Ogli, S, è Ahemba, P. (2014). Ostilità Tiv è Fulani; assassinii in Benue; usu d'armi mortali, Nigerian News World Magazine, vol 17. No 011.

Imbulighjate. R. (2004). Cunflittu di risorse naturali in u centru nordu di Nigeria: Un manuale è studii di casu, Mallam Dendo Ltd.

Bohannan, LP (1953). U Tiv di u centru di Nigeria, Londra.

De Santa Croix, F. (1945). I Fulani di u Nordu di Nigeria: Alcune Note generali, Lagos, stampatore di u guvernu.

Duru, P. (2013). 36 temuti Killed cum'è pastori Fulani colpisce Benue. A Vanguardia Ghjurnale www.vanguardng.com, ricuperatu u 14 di lugliu di u 2014.

Est, R. (1965). A storia di Akiga, Londra.

Edward, OO (2014). Cunflitti trà Fulani Herders è agricultori in u centru è u sudu di Nigeria: Discorsu nantu à a pruposta di creazione di rotte di pasture è Riserve. In Rivista Internaziunale di Arti è Umanità, Balier Dar, Etiopia, AFRREVIJAH Vol.3 (1).

Eisendaht. S. .N (1966). Modernizazione: Prutesta è cambiamentu, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice Hall.

Ingawa, S. A; Ega, LA è Erhabor, PO (1999). Cunflittu agricultori-pastorali in i stati core di u Prughjettu Naziunale di Fadama, FACU, Abuja.

Isine, I. è ugonna, C. (2014). Cumu risolve i pastori Fulani, i scontri agriculi in Nigeria-Muyetti-Allah- Tempi Premium-www.premiumtimesng.com. ritruvatu u 25th Lugliu, 2014.

Iro, I. (1991). U sistema di pastore Fulani. Fondazione di Sviluppu Africanu di Washington. www.gamji.com.

Ghjuvanni, E. (2014). I pastori Fulani in Nigeria: Questions, Challenges, Allegations, www.elnathanjohn.blogspot.

Ghjacumu. I. (2000). U fenomenu Settle in u Cintu Mediu è u prublema di l'integrazione naziunale in Nigeria. Midland Press. Ltd, Jos.

Moti, JS è Wegh, S. F (2001). Un scontru trà a religione Tiv è u Cristianesimu, Enugu, Snap Press Ltd.

Nnoli, O. (1978). A pulitica etnica in Nigeria, Enugu, quarta dimensione editori.

Nte, ND (2011). I mudelli cambianti di a proliferazione di armi chjuche è leggere (SALW) è e sfide di a sicurità naziunale in Nigeria. In Rivista Globale di Studii Africa (1); 5-23.

Odufowokan, D. (2014). Pastori o squadre di assassini ? u Statu nazione ghjurnale, u 30 di marzu. www.thenationonlineng.net.

Okeke, VOS è Oji, RO (2014). U statu nigerianu è a proliferazione di l'armi chjuchi è l'armi ligeri in a parti sittintriunali di Nigeria. Journal of Educational and Social Research, MCSER, Roma-Italia, Vol 4 No1.

Olabode, AD è Ajibade, LT (2010). Cunflittu inducendu l'ambiente è u sviluppu sustenibile: Un casu di cunflittu Fulani-agricultori in Eke-Ero LGAs, u statu di Kwara, Nigeria. In Journal of Sustainable Development, Vol. 12; No 5.

Osaghae, EE, (1998). Gigante storpitu, Bloominghtion è Indianapolis, Indiana University Press.

RP (2008). Armi chjuche è armi ligere: Africa.

Tyubee. BT (2006). Influenza di u clima estremu nantu à i disputi cumuni è a viulenza in Tiv Area di u statu di Benue. In Timothy T. Gyuse è Oga Ajene (eds.) Cunflitti in a valle di Benue, Makurdi, Benue State University Press.

Dumenica, E. (2011). A Proliferazione di Armi Piccole è Armi Ligere in Africa: Un studiu di casu di u Delta di Niger. In Nigeria Sacha Journal of Studies Ambientali Vol 1 No.2.

Uzondu, J. (2013).Resurgenza di a crisa Tiv-Fulani. www.nigeriannewsworld.com.

Vande-Acka, T. 92014). Crisa di Tiv- Fulani: A precisione di l'attaccu di i pastori scunfighja l'agricultori di Benue. www.vanguardngr.com /2012/11/36-feared-killed-herdsmen-strike-Benue.

Stu documentu hè statu presentatu à a 1a Conferenza Internaziunale Annuale di u Centru Internaziunale per a Mediazione Etno-Religiosa nantu à Risoluzione di Cunflitti Etnici è Religiosi è Peacebuilding tenuta in New York City, USA, l'1 d'ottobre 2014. 

Title: "Identità etniche è religiose chì formanu a cuntestazione per e risorse basate nantu à a terra: l'agricultori Tiv è i cunflitti pastorali in u Nigeria Centrale"

Presenter: George A. Genyi, Ph.D., Dipartimentu di Scienze Politiche, Benue State University Makurdi, Nigeria.

Share

Artìculi Related

Religioni in Igboland: Diversificazione, Pertinenza è Appartenenza

A religione hè unu di i fenomeni socioeconomichi cù impatti innegabili nantu à l'umanità in ogni locu in u mondu. Cum'è sacrosanta, a religione ùn hè micca solu impurtante per a capiscenu di l'esistenza di ogni populazione indigena, ma hà ancu una rilevanza pulitica in i cuntesti interetnici è di sviluppu. L'evidenza storica è etnografica nantu à e diverse manifestazioni è nomenclature di u fenomenu di a religione abbundanu. A nazione Igbo in u Sud di Nigeria, da i dui lati di u fiumu Niger, hè unu di i più grandi gruppi culturali imprenditoriali neri in Africa, cù un fervore religiosu inconfundibile chì implica u sviluppu durevule è l'interazzione interetnica in i so cunfini tradiziunali. Ma u paisaghju religiosu di Igboland hè in constantemente cambiante. Finu à u 1840, a religione dominante (s) di l'Igbo era indigena o tradiziunale. Meno di duie decennii dopu, quandu l'attività missionaria cristiana hà iniziatu in a zona, hè stata liberata una nova forza chì eventualmente ricunfigurava u paisaghju religiosu indigenu di a zona. U Cristianesimu hà crisciutu à nanu a dominanza di l'ultimi. Prima di u centenariu di u Cristianesimu in Igboland, l'Islam è altre religioni menu hegemonichi sò ghjunti per cumpete contru à e religioni indigene Igbo è u Cristianesimu. Stu documentu traccia a diversificazione religiosa è a so rilevanza funziunale per u sviluppu harmoniu in Igboland. Piglia e so dati da opere publicate, interviste è artefatti. Argumenta chì quandu emergenu e nuove religioni, u paisaghju religiosu Igbo cuntinuerà à diversificà è / o adattà, sia per l'inclusività o l'esclusività trà e religioni esistenti è emergenti, per a sopravvivenza di l'Igbo.

Share

Cunversione à l'Islam è u Naziunalismu Etnicu in Malesia

Stu documentu hè un segmentu di un prughjettu di ricerca più grande chì si focalizeghja nantu à l'aumentu di u naziunalismu etnicu malese è a supremazia in Malesia. Mentre chì l'ascesa di u naziunalismu etnicu malese pò esse attribuita à diversi fatturi, stu documentu si focalizeghja specificamente in a lege di cunversione islamica in Malesia è s'ellu hà rinfurzatu o micca u sentimentu di a supremazia etnica malese. A Malasia hè un paese multietnicu è multi-religiosu chì hà guadagnatu a so indipendenza in u 1957 da i britannichi. I malesi essendu u gruppu etnicu più grande anu sempre cunsideratu a religione di l'Islam cum'è una parte di a so identità chì li separa da l'altri gruppi etnici chì sò stati purtati in u paese durante u duminiu coloniale britannicu. Mentre l'Islam hè a religione ufficiale, a Custituzione permette à l'altri religioni di esse praticati pacificamente da i malesi malesi, vale à dì l'etnia cinese è indiana. Tuttavia, a lege islamica chì guverna i matrimonii musulmani in Malesia hà mandatu chì i non-musulmani devenu cunvertisce à l'Islam s'ellu vulianu marità cù musulmani. In questu documentu, sustene chì a lege di cunversione islamica hè stata aduprata com'è strumentu per rinfurzà u sentimentu di u naziunalismu etnicu Malay in Malesia. I dati preliminari sò stati raccolti basatu annantu à l'entrevista cù i musulmani malesi chì sò maritati cù micca malesi. I risultati anu dimustratu chì a maiuranza di l'intervistati malesi cunsidereghja a cunversione à l'Islam cum'è imperativa cum'è esige da a religione islamica è a lege statale. Inoltre, ùn vedenu ancu micca mutivu per quessa chì i non-Malays s'opponenu à cunvertisce à l'Islam, cum'è dopu à u matrimoniu, i zitelli seranu automaticamente cunsiderati Malays in quantu à a Custituzione, chì vene ancu cù statutu è privilegi. I punti di vista di i non-Malays chì si sò cunvertiti à l'Islam sò basati nantu à interviste secondarie chì sò state realizate da altri studiosi. Cum'è esse un musulmanu hè assuciatu à esse malese, parechji non-Malays chì cunvertiti si sentenu arrubatu di u so sensu di l'identità religiosa è etnica, è si sentenu pressati per abbraccià a cultura etnica malese. Mentre cambià a lege di cunversione puderia esse difficiule, i dialoghi interreligiosi aperti in i scoli è in i settori publichi puderanu esse u primu passu per affruntà stu prublema.

Share