Videoclipuri cu sărbătoarea lunii istoriei negre

Luna Istoriei Negre

Luna februarie este recunoscută oficial în Statele Unite drept Luna istoriei negre

Este timpul să ne oprim ca națiune și să recunoaștem istoria afro-americanilor și contribuțiile oamenilor de culoare

At ICERMediere, credem că Luna istoriei negre nu trebuie doar recunoscută, ci ar trebui sărbătorită de toți. 

În 2022, ne-am invitat membrii și non-membrii să ni se alăture pentru a aduce un omagiu istoriei afro-americanilor și a oamenilor de culoare din întreaga lume.

Am discutat cum demontați rasismul criptat și să sărbătorim realizările oamenilor de culoare din întreaga lume. 

Conducerea acestui efort cu Dr. Basil Ugorji, Președintele și CEO-ul nostru, a fost Gloria J. Browne-Marshall, JD/MA, profesor la John Jay College of Criminal Justice (CUNY) și dramaturg. 

Profesorul Gloria J. Browne-Marshall este autoarea cărții „Ea a luat dreptate: femeia de culoare, legea și puterea” (Routledge, 2021). 

Vă rugăm să vă abonați la canalul nostru pentru a primi actualizări despre viitoarele producții video. 

Distribuie

Articole pe aceeaşi temă

Religiile din Igboland: diversificare, relevanță și apartenență

Religia este unul dintre fenomenele socioeconomice cu impact incontestabil asupra umanității oriunde în lume. Oricât de sacrosantă pare, religia nu este importantă doar pentru înțelegerea existenței oricărei populații indigene, ci are și relevanță politică în contextele interetnice și de dezvoltare. Dovezi istorice și etnografice asupra diferitelor manifestări și nomenclaturi ale fenomenului religiei abundă. Națiunea igbo din sudul Nigeria, de pe ambele maluri ale râului Niger, este una dintre cele mai mari grupuri culturale antreprenoriale negre din Africa, cu fervoare religioasă inconfundabilă care implică dezvoltarea durabilă și interacțiunile interetnice în cadrul granițelor sale tradiționale. Dar peisajul religios din Igboland este în continuă schimbare. Până în 1840, religia (religiile) dominantă a igbo a fost indigenă sau tradițională. La mai puțin de două decenii mai târziu, când activitatea misionară creștină a început în zonă, a fost dezlănțuită o nouă forță care avea să reconfigureze în cele din urmă peisajul religios indigen al zonei. Creștinismul a crescut pentru a depăși dominația acestuia din urmă. Înainte de centenarul creștinismului din Igboland, islamul și alte credințe mai puțin hegemonice au apărut pentru a concura împotriva religiilor indigene igbo și a creștinismului. Această lucrare urmărește diversificarea religioasă și relevanța sa funcțională pentru dezvoltarea armonioasă în Igboland. Ea își extrage datele din lucrări publicate, interviuri și artefacte. Acesta susține că, pe măsură ce apar noi religii, peisajul religios Igbo va continua să se diversifice și/sau să se adapteze, fie pentru incluziune, fie exclusivitate între religiile existente și emergente, pentru supraviețuirea Igbo.

Distribuie