Dialog interreligios pentru deradicalizarea radicalizării: Povestirea ca consolidare a păcii în Indonezia

Rezumat:

Ca răspuns la istoria conflictelor etno-religioase din Indonezia, există un angajament puternic din partea organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale deopotrivă de a aborda în mod constructiv și creativ un astfel de conflict ca o modalitate de a păstra sprijinul pentru pluralismul religios și de a lua o poziție fermă împotriva radicalizarea. Unul dintre cele mai eficiente instrumente folosite pentru a lucra în acest scop este dialogul interconfesional. Această lucrare explorează utilizarea dialogului interconfesional ca instrument de consolidare a păcii în Indonezia, care a fost utilizat în mod eficient pentru a construi contranarațiuni ale identității etno-religioase. Povestirea, în contextul dialogului, funcționează ca un proces de consolidare a păcii care creează un teren comun și, în cele din urmă, co-creează narațiuni emergente de colaborare și reconstrucție. Ca atare, povestirea creează o invitație pentru restabilirea demnității, ceva ce se pierde ușor în timpul conflictului și ceva care trebuie recâștigat pentru ca rezolvarea să prindă rădăcini. Concluziile situează dialogul interconfesional atât ca un instrument de transformare în urma conflictelor etno-religioase, cât și ca un posibil mijloc de prevenire a atrocităților viitoare.

Citiți sau descărcați lucrarea integrală:

Byron, Amanda Smith (2016). Dialog interreligios pentru deradicalizarea radicalizării: Povestirea ca consolidare a păcii în Indonezia

Journal of Living Together, 2-3 (1), pp. 92-102, 2016, ISSN: 2373-6615 (Tipărit); 2373-6631 (Online).

@Articol{Byron2016
Titlu = {Dialogul interreligios pentru deradicalizarea radicalizării: povestirea ca consolidare a păcii în Indonezia}
Autor = {Amanda Smith Byron}
Url = {https://icermediation.org/interfaith-dialogue-to-de-radicalize-radicalization/}
ISSN = {2373-6615 (Tipărit); 2373-6631 (Online)}
An = {2016}
Data = {2016-12-18}
IssueTitle = {Rezolvarea conflictelor bazată pe credință: explorarea valorilor comune în tradițiile religioase abrahamice}
Jurnal = {Journal of Living Together}
Volumul = {2-3}
Număr = {1}
Pagini = { 92-102}
Editor = {Centrul Internațional pentru Mediere Etno-Religioasă}
Adresă = {Mount Vernon, New York}
Ediție = {2016}.

Distribuie

Articole pe aceeaşi temă

Conversia la islam și naționalismul etnic în Malaezia

Această lucrare este un segment al unui proiect de cercetare mai amplu care se concentrează pe ascensiunea naționalismului etnic malaez și a supremației în Malaezia. În timp ce creșterea naționalismului etnic malays poate fi atribuită diverșilor factori, această lucrare se concentrează în mod special pe legea conversiei islamice din Malaezia și dacă aceasta a întărit sau nu sentimentul de supremație etnică malaie. Malaezia este o țară multietnică și multi-religioasă care și-a câștigat independența în 1957 față de britanici. Malaezii, fiind cel mai mare grup etnic, au considerat întotdeauna religia islamului ca parte integrantă a identității lor, care îi separă de alte grupuri etnice care au fost aduse în țară în timpul dominației coloniale britanice. În timp ce islamul este religia oficială, Constituția permite ca alte religii să fie practicate în mod pașnic de către malaezienii care nu sunt malaezii, și anume etnicii chinezi și indieni. Cu toate acestea, legea islamică care guvernează căsătoriile musulmane în Malaezia a impus ca non-musulmanii să se convertească la islam dacă doresc să se căsătorească cu musulmani. În această lucrare, susțin că legea conversiei islamice a fost folosită ca instrument pentru a întări sentimentul naționalismului etnic malays în Malaezia. Datele preliminare au fost colectate pe baza interviurilor cu musulmanii malaezi care sunt căsătoriți cu non-malaezi. Rezultatele au arătat că majoritatea persoanelor intervievate malaezi consideră că convertirea la islam este imperativă, așa cum este cerut de religia islamică și de legea statului. În plus, ei nu văd nici un motiv pentru care non-malaezii s-ar opune convertirii la islam, deoarece după căsătorie, copiii vor fi considerați automat malaezi conform Constituției, care vine și cu statut și privilegii. Opiniile celor care nu sunt malaezii care s-au convertit la islam s-au bazat pe interviuri secundare care au fost realizate de alți savanți. Deoarece a fi musulman este asociat cu a fi malays, mulți non-malaezi care s-au convertit se simt furați de simțul identității religioase și etnice și se simt presați să îmbrățișeze cultura etnică malaie. În timp ce schimbarea legii conversiei ar putea fi dificilă, dialogurile interconfesionale deschise în școli și în sectoarele publice ar putea fi primul pas pentru a aborda această problemă.

Distribuie

Construirea de comunități rezistente: mecanisme de responsabilitate centrate pe copii pentru comunitatea yazidi post-genocid (2014)

Acest studiu se concentrează pe două căi prin care mecanismele de responsabilitate pot fi urmărite în epoca de post-genocid al comunității Yazidi: judiciară și nejudiciară. Justiția tranzițională este o oportunitate unică post-criză de a sprijini tranziția unei comunități și de a stimula un sentiment de rezistență și speranță printr-un sprijin strategic, multidimensional. Nu există o abordare „unică pentru toate” în aceste tipuri de procese, iar această lucrare ia în considerare o varietate de factori esențiali în stabilirea bazei pentru o abordare eficientă, nu numai pentru a deține membrii Statului Islamic din Irak și Levant (ISIL). răspunzătoare pentru crimele lor împotriva umanității, dar pentru a da putere membrilor yazidi, în special copiilor, să-și recapete un sentiment de autonomie și siguranță. Procedând astfel, cercetătorii stabilesc standardele internaționale privind obligațiile drepturilor omului ale copiilor, specificând care sunt relevante în contextele irakian și kurd. Apoi, analizând lecțiile învățate din studiile de caz cu scenarii similare din Sierra Leone și Liberia, studiul recomandă mecanisme interdisciplinare de responsabilitate care sunt centrate pe încurajarea participării și protecției copiilor în contextul Yazidi. Sunt oferite căi specifice prin care copiii pot și ar trebui să participe. Interviurile din Kurdistanul irakian cu șapte copii supraviețuitori ai captivității ISIL au permis ca relatările directe să informeze lacunele actuale în îngrijirea nevoilor lor post-captivitate și au condus la crearea de profiluri de militanți ISIL, care leagă presupușii vinovați de încălcări specifice ale dreptului internațional. Aceste mărturii oferă o perspectivă unică asupra experienței tânărului supraviețuitor yazidi și, atunci când sunt analizate în contexte religioase, comunitare și regionale mai largi, oferă claritate în următorii pași holistici. Cercetătorii speră să transmită un sentiment de urgență în stabilirea unor mecanisme eficiente de justiție tranzițională pentru comunitatea Yazidi și cheamă actori specifici, precum și comunitatea internațională să valorifice jurisdicția universală și să promoveze înființarea unei Comisii pentru Adevăr și Reconciliere (CVR) ca un manieră nepunitivă prin care să onoreze experiențele yazidilor, toate în același timp onorând experiența copilului.

Distribuie