Trăind împreună în respect reciproc și demnitate: moștenirile lui Nelson Madiba Mandela

Remarcile lui Basil Ugorji, fondatorul și președintele ICERM, despre viața lui Nelson Madiba Mandela

Salutări și Sărbători Fericite!

Acest sezon de sărbători este o perioadă în care familiile, prietenii și cunoștințele se reunesc pentru a sărbători. Noi, cei de la Centrul Internațional de Mediere Etno-Religioasă, dorim să ne unim pentru a ne asculta, a vorbi, a învăța, a înțelege și a împărtăși unii cu alții. Vă mulțumim pentru toate contribuțiile pe care le-ați adus la ICERM în acest an.

Recent, unul dintre eroii secolului XXI, Nelson Madiba Mandela, a murit și întreaga lume s-a adunat pentru a sărbători moștenirile sale. Ca un adevărat simbol al medierii interrasiale, interetnice și interreligioase, dialogului și păcii, Nelson Madiba Mandela ne-a învățat că pentru a opri războiul și violența; trebuie să învățăm să trăim împreună în respect reciproc și demnitate. Mesajul lui Madiba este o parte esențială a misiunii Centrului Internațional de Mediere Etno-Religioasă.

Noi, la fel ca Madiba, ne-am hotărât să promovăm o cultură a păcii între, între și în cadrul grupurilor etnice și religioase prin cercetare, educație și formare, consultare cu experți, dialog și mediere și proiecte de răspuns rapid. Ne angajăm să creăm o lume nouă caracterizată de pace, indiferent de diferențele culturale, etnice și religioase. Credem cu tărie că utilizarea medierii și dialogului în prevenirea și soluționarea conflictelor etnice și religioase din țările din întreaga lume este cheia creării unei păci durabile.

Ca parte a eforturilor noastre de a mobiliza și angaja oamenii care și-au manifestat interes pentru misiunea noastră și ca o contribuție unică pentru o lume pașnică, am inițiat Mișcarea Trăind Împreună. Prin urmare, vă invit să vă alăturați mișcării.

Despre mișcarea Trăind împreună:

Mișcarea Living Together este o nouă mișcare civică formată din indivizi conduși de pace, care recunosc aceeași umanitate în toate popoarele și sunt pasionați de a reduce decalajul dintre diferite rase, etnii, religii, opinii politice, genuri, generații și naționalități, în pentru a crește respectul, toleranța, acceptarea, înțelegerea și armonia în lume.

Ne adunăm în fiecare lună pentru a ne asculta, a vorbi, a învăța de la, a înțelege și a împărtăși unul cu celălalt. Fiecare membru îmbogățește grupul cu o poveste unică și un fundal cultural unic. Toată lumea are șanse egale de a vorbi despre trecutul și sentimentele sale culturale sau despre orice subiecte de interes, inclusiv, dar fără a se limita la probleme de securitate, politică, politici, război, conflict, soluționare a conflictelor, demnitate umană, iertare, relații externe, pace mondială, economie, educație, angajare, familie, sănătate, imigrație, știință și tehnologie.

Practicăm ascultarea empatică și nu judecăm și nu criticăm pe nimeni. Scopul nostru este să-l înțelegem cu adevărat pe celălalt înainte de a căuta să fim înțeleși; și să ne concentrăm mai degrabă pe ceea ce spune cealaltă persoană decât pe ceea ce vom spune noi în continuare.

Sărbătorim diversitatea noastră într-o manieră simbolică cu artele tradiționale, cântecele, mâncarea și băuturile pe care membrii noștri le aduc la întâlnirea care trăiește împreună.

În scurt timp, ne așteptăm să experimentăm efectul de multiplicare al acestei mișcări. Cu ajutorul vostru, sperăm că formarea grupurilor Mișcării „Liviți Împreună” va crește și se va răspândi în orașe, state și națiuni.

Vă rugăm să vă înregistrați astăzi pe site-ul nostru. De asemenea, vă încurajăm să deveniți un Constructor de poduri și începeți un grup de Mișcarea de a trăi împreună în școala, comunitatea, orașul, statul sau provincia dvs. Vă vom oferi toate resursele și formarea de care veți avea nevoie pentru a vă începe grupul și vă vom ajuta să-l porniți. De asemenea, invită-ți prietenii și colegii să se alăture și să răspândească vestea. Mișcarea de a trăi împreună Diversitatea noastră este puterea și mândria noastră!

Distribuie

Articole pe aceeaşi temă

Religiile din Igboland: diversificare, relevanță și apartenență

Religia este unul dintre fenomenele socioeconomice cu impact incontestabil asupra umanității oriunde în lume. Oricât de sacrosantă pare, religia nu este importantă doar pentru înțelegerea existenței oricărei populații indigene, ci are și relevanță politică în contextele interetnice și de dezvoltare. Dovezi istorice și etnografice asupra diferitelor manifestări și nomenclaturi ale fenomenului religiei abundă. Națiunea igbo din sudul Nigeria, de pe ambele maluri ale râului Niger, este una dintre cele mai mari grupuri culturale antreprenoriale negre din Africa, cu fervoare religioasă inconfundabilă care implică dezvoltarea durabilă și interacțiunile interetnice în cadrul granițelor sale tradiționale. Dar peisajul religios din Igboland este în continuă schimbare. Până în 1840, religia (religiile) dominantă a igbo a fost indigenă sau tradițională. La mai puțin de două decenii mai târziu, când activitatea misionară creștină a început în zonă, a fost dezlănțuită o nouă forță care avea să reconfigureze în cele din urmă peisajul religios indigen al zonei. Creștinismul a crescut pentru a depăși dominația acestuia din urmă. Înainte de centenarul creștinismului din Igboland, islamul și alte credințe mai puțin hegemonice au apărut pentru a concura împotriva religiilor indigene igbo și a creștinismului. Această lucrare urmărește diversificarea religioasă și relevanța sa funcțională pentru dezvoltarea armonioasă în Igboland. Ea își extrage datele din lucrări publicate, interviuri și artefacte. Acesta susține că, pe măsură ce apar noi religii, peisajul religios Igbo va continua să se diversifice și/sau să se adapteze, fie pentru incluziune, fie exclusivitate între religiile existente și emergente, pentru supraviețuirea Igbo.

Distribuie

Conversia la islam și naționalismul etnic în Malaezia

Această lucrare este un segment al unui proiect de cercetare mai amplu care se concentrează pe ascensiunea naționalismului etnic malaez și a supremației în Malaezia. În timp ce creșterea naționalismului etnic malays poate fi atribuită diverșilor factori, această lucrare se concentrează în mod special pe legea conversiei islamice din Malaezia și dacă aceasta a întărit sau nu sentimentul de supremație etnică malaie. Malaezia este o țară multietnică și multi-religioasă care și-a câștigat independența în 1957 față de britanici. Malaezii, fiind cel mai mare grup etnic, au considerat întotdeauna religia islamului ca parte integrantă a identității lor, care îi separă de alte grupuri etnice care au fost aduse în țară în timpul dominației coloniale britanice. În timp ce islamul este religia oficială, Constituția permite ca alte religii să fie practicate în mod pașnic de către malaezienii care nu sunt malaezii, și anume etnicii chinezi și indieni. Cu toate acestea, legea islamică care guvernează căsătoriile musulmane în Malaezia a impus ca non-musulmanii să se convertească la islam dacă doresc să se căsătorească cu musulmani. În această lucrare, susțin că legea conversiei islamice a fost folosită ca instrument pentru a întări sentimentul naționalismului etnic malays în Malaezia. Datele preliminare au fost colectate pe baza interviurilor cu musulmanii malaezi care sunt căsătoriți cu non-malaezi. Rezultatele au arătat că majoritatea persoanelor intervievate malaezi consideră că convertirea la islam este imperativă, așa cum este cerut de religia islamică și de legea statului. În plus, ei nu văd nici un motiv pentru care non-malaezii s-ar opune convertirii la islam, deoarece după căsătorie, copiii vor fi considerați automat malaezi conform Constituției, care vine și cu statut și privilegii. Opiniile celor care nu sunt malaezii care s-au convertit la islam s-au bazat pe interviuri secundare care au fost realizate de alți savanți. Deoarece a fi musulman este asociat cu a fi malays, mulți non-malaezi care s-au convertit se simt furați de simțul identității religioase și etnice și se simt presați să îmbrățișeze cultura etnică malaie. În timp ce schimbarea legii conversiei ar putea fi dificilă, dialogurile interconfesionale deschise în școli și în sectoarele publice ar putea fi primul pas pentru a aborda această problemă.

Distribuie