Dialog la nivel înalt privind Africa pe care o dorim: reconfirmarea dezvoltării Africii ca prioritate a sistemului Națiunilor Unite – Declarație ICERM

Bună ziua, Excelențe, Delegați și Oaspeți distinși ai Consiliului!

Pe măsură ce societatea noastră devine din ce în ce mai dezbinătoare și combustibilul care aprinde dezinformarea periculoasă crește, societatea noastră civilă globală din ce în ce mai interconectată a răspuns negativ subliniind ceea ce ne desparte, în loc de valorile comune care pot fi folosite pentru a ne uni.

Centrul Internațional pentru Mediere Etno-Religioasă încearcă să diversifice și să comemorați bogăția pe care această planetă ne-o oferă ca specie - o problemă care influențează atât de des conflictul dintre parteneriatele regionale cu privire la alocarea resurselor. Liderii religioși din toate tradițiile de credință majore au căutat inspirație și claritate în racla nealterată a naturii. Menținerea acestui pântece ceresc colectiv pe care îl numim Pământ este necesară pentru a continua să inspire revelația personală. Așa cum fiecare ecosistem necesită o abundență de biodiversitate pentru a înflori, la fel și sistemele noastre sociale ar trebui să caute aprecierea pentru multiplicitatea identităților sociale. Căutarea unei Africi durabile din punct de vedere social și politic și neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon necesită recunoașterea, re-prioritizarea și reconcilierea conflictelor etnice, religioase și rasiale din regiune.

Competiția pentru diminuarea resurselor de pământ și apă a condus multe comunități rurale către centrele urbane, care stresează infrastructura locală și motivează interacțiunile dintre multe grupuri etnice și religioase. În altă parte, grupurile extremiste religioase violente îi împiedică pe fermieri să-și mențină mijloacele de existență. Aproape fiecare genocid din istorie a fost motivat de persecuția unei minorități religioase sau etnice. Dezvoltarea economică, de securitate și de mediu va continua să fie provocată fără a aborda mai întâi reducerea pașnică a conflictelor religioase și etnice. Aceste evoluții vor înflori dacă putem sublinia și colabora pentru a atinge libertatea fundamentală a religiei - o entitate internațională care are puterea de a motiva, inspira și vindeca.

Va multumesc pentru atentia deosebita.

O declarație a Centrului Internațional de Mediere Etno-Religioasă (ICERM) la Dialog special la nivel înalt privind Africa pe care o dorim: reconfirmarea dezvoltării Africii ca prioritate a sistemului Națiunilor Unite a avut loc la 20 iulie 2022 la sediul Națiunilor Unite, New York.

Declarația a fost rostită de Reprezentantul Centrului Internațional de Mediere Etno-Religioasă la sediul Națiunilor Unite, dl Spencer M. McNairn.

Distribuie

Articole pe aceeaşi temă

Religiile din Igboland: diversificare, relevanță și apartenență

Religia este unul dintre fenomenele socioeconomice cu impact incontestabil asupra umanității oriunde în lume. Oricât de sacrosantă pare, religia nu este importantă doar pentru înțelegerea existenței oricărei populații indigene, ci are și relevanță politică în contextele interetnice și de dezvoltare. Dovezi istorice și etnografice asupra diferitelor manifestări și nomenclaturi ale fenomenului religiei abundă. Națiunea igbo din sudul Nigeria, de pe ambele maluri ale râului Niger, este una dintre cele mai mari grupuri culturale antreprenoriale negre din Africa, cu fervoare religioasă inconfundabilă care implică dezvoltarea durabilă și interacțiunile interetnice în cadrul granițelor sale tradiționale. Dar peisajul religios din Igboland este în continuă schimbare. Până în 1840, religia (religiile) dominantă a igbo a fost indigenă sau tradițională. La mai puțin de două decenii mai târziu, când activitatea misionară creștină a început în zonă, a fost dezlănțuită o nouă forță care avea să reconfigureze în cele din urmă peisajul religios indigen al zonei. Creștinismul a crescut pentru a depăși dominația acestuia din urmă. Înainte de centenarul creștinismului din Igboland, islamul și alte credințe mai puțin hegemonice au apărut pentru a concura împotriva religiilor indigene igbo și a creștinismului. Această lucrare urmărește diversificarea religioasă și relevanța sa funcțională pentru dezvoltarea armonioasă în Igboland. Ea își extrage datele din lucrări publicate, interviuri și artefacte. Acesta susține că, pe măsură ce apar noi religii, peisajul religios Igbo va continua să se diversifice și/sau să se adapteze, fie pentru incluziune, fie exclusivitate între religiile existente și emergente, pentru supraviețuirea Igbo.

Distribuie