Războiul din Tigray: Declarația Centrului Internațional de Mediere Etno-Religioasă

Îmbunătățirea păcii în Tigray Assembly Tree la scară

Centrul Internațional de Mediere Etno-Religioasă condamnă cu fermitate războiul aflat în desfășurare în Tigray și face apel la dezvoltarea unei păci durabile.

Milioane au fost strămutate, sute de mii au fost abuzate și mii au fost uciși. În ciuda încetării focului umanitar anunțat de guvern, regiunea rămâne în pană totală, cu puține alimente sau medicamente care intră, precum și puține informații media care ies. 

Întrucât lumea se opune pe bună dreptate agresiunii în curs a Rusiei împotriva Ucrainei, nu trebuie să uite de condițiile intolerabile prin care trece poporul etiopian.

Centrul Internațional de Mediere Etno-Religioasă face apel la toate părțile să respecte încetarea ostilităților și să conducă cu succes negocierile de pace. De asemenea, solicităm deschiderea imediată a coridoarelor umanitare pentru a permite livrarea de alimente, apă, medicamente și alte necesități poporului Tigray. 

Deși recunoaștem complexitatea stabilirii unui cadru de guvernare care să abordeze în mod adecvat moștenirea multietnică a Etiopiei, credem că cea mai bună soluție pentru conflictul din Tigray va veni de la etiopieni înșiși și sprijinim cadrul pe care grupul de mediere A3+1 l-a stabilit. pentru a pune capăt crizei în curs. Procesul de „dialog național” oferă speranță pentru o potențială soluție diplomatică a acestei crize și trebuie încurajat, deși nu poate servi ca alternativă la legislație.

Facem apel la Abiy Ahmed și Debretsion Gebremichael să înceapă negocieri față în față unul cu celălalt, astfel încât conflictul să poată fi rezolvat cât mai repede posibil, iar civilii să fie ferți de ciclurile de violență care se repetă mereu.

De asemenea, solicităm liderilor să permită organizațiilor internaționale să investigheze potențiale crime de război care au fost comise de guvern, trupele eritreene și TPLF.

Toate părțile trebuie să depună toate eforturile pentru a păstra siturile de patrimoniu cultural, deoarece acestea oferă o mare valoare țesutului cultural al umanității. Situri precum mănăstirile oferă o mare valoare istorică, culturală și religioasă și, ca atare, ar trebui păstrate. Nici călugărițele, preoții și alți clerici din aceste locuri nu trebuie deranjați, indiferent de originea lor etnică inițială.

Civililor ar trebui să li se garanteze dreptul la procese echitabile, iar cei care au comis crime extrajudiciare și au comis acte inumane de violență sexuală ar trebui să fie trași la răspundere.

Acest război brutal nu se va încheia până când liderii ambelor părți nu se vor angaja să-și rezolve problemele trecute, să abordeze criza umanitară în masă în curs de desfășurare, să înceteze traficul de putere și să se adreseze reciproc cu bună credință.

Recenta încetare a ostilităților este un pas pozitiv înainte, totuși, trebuie să existe un acord de pace pe termen lung care să poată asigura o societate civilă stabilă de durată pentru generațiile viitoare. Cel mai bine este lăsat la latitudinea etiopienilor și a conducerii lor cum se poate întâmpla acest lucru, deși medierea internațională ar trebui să joace un rol cheie.

Pentru ca o Etiopie liberă și reușită să se ridice din cenușa acestui război înfiorător, conducerea ambelor părți trebuie să fie dispusă să facă compromisuri în timp ce îi trag la răspundere pe cei responsabili pentru crimele de război. Statu quo-ul care oprește Tigray cu restul Etiopiei este în mod inerent nesustenabil și nu va duce decât la un alt război în viitor.

ICERM solicită un proces de mediere instituit cu atenție, care considerăm că este cel mai eficient mijloc de a obține o soluție diplomatică de succes și pace în regiune.

Pacea trebuie realizată cu dreptate, altfel este doar o chestiune de timp până când conflictul se manifestă din nou și civilii continuă să plătească prețul mare.

Sistemele de conflict în Etiopia: o discuție de grup

Experții au discutat despre conflictul Tigray din Etiopia, concentrându-se pe rolul narațiunilor istorice ca forță cheie pentru coeziunea socială și fragmentarea în Etiopia. Folosind moștenirea ca cadru analitic, panelul a oferit o înțelegere a realităților socio-politice și a ideologiilor Etiopiei care conduc războiul actual.

Data: 12 martie 2022, ora 10:00.

Vorbitori:

Dr. Hagos Abrha Abay, Universitatea din Hamburg, Germania; Fellow postdoctoral la Centrul pentru Studiul Culturilor Manuscrise.

Dr. Wolbert GC Smidt, Universitatea Friedrich-Schiller- Jena, Germania; Etnoistoric, cu peste 200 de articole de cercetare, în principal pe teme istorice și antropologice care se concentrează asupra Africii de Nord-Est.

dna Weyni Tesfai, absolventă a Universității din Köln, Germania; Antropolog cultural și istoric în domeniul studiilor africane.

Președintele juriului:

Dr. Awet T. Weldemichael, profesor și bursier național al Queen la Universitatea Queen din Kingston, Ontario, Canada. Este membru al Societății Regale a Canadei, Colegiul Noii Savanți. Este un expert în istoria și politica contemporană a Cornului Africii despre care a vorbit, scris și publicat pe scară largă.

Distribuie

Articole pe aceeaşi temă

Construirea de comunități rezistente: mecanisme de responsabilitate centrate pe copii pentru comunitatea yazidi post-genocid (2014)

Acest studiu se concentrează pe două căi prin care mecanismele de responsabilitate pot fi urmărite în epoca de post-genocid al comunității Yazidi: judiciară și nejudiciară. Justiția tranzițională este o oportunitate unică post-criză de a sprijini tranziția unei comunități și de a stimula un sentiment de rezistență și speranță printr-un sprijin strategic, multidimensional. Nu există o abordare „unică pentru toate” în aceste tipuri de procese, iar această lucrare ia în considerare o varietate de factori esențiali în stabilirea bazei pentru o abordare eficientă, nu numai pentru a deține membrii Statului Islamic din Irak și Levant (ISIL). răspunzătoare pentru crimele lor împotriva umanității, dar pentru a da putere membrilor yazidi, în special copiilor, să-și recapete un sentiment de autonomie și siguranță. Procedând astfel, cercetătorii stabilesc standardele internaționale privind obligațiile drepturilor omului ale copiilor, specificând care sunt relevante în contextele irakian și kurd. Apoi, analizând lecțiile învățate din studiile de caz cu scenarii similare din Sierra Leone și Liberia, studiul recomandă mecanisme interdisciplinare de responsabilitate care sunt centrate pe încurajarea participării și protecției copiilor în contextul Yazidi. Sunt oferite căi specifice prin care copiii pot și ar trebui să participe. Interviurile din Kurdistanul irakian cu șapte copii supraviețuitori ai captivității ISIL au permis ca relatările directe să informeze lacunele actuale în îngrijirea nevoilor lor post-captivitate și au condus la crearea de profiluri de militanți ISIL, care leagă presupușii vinovați de încălcări specifice ale dreptului internațional. Aceste mărturii oferă o perspectivă unică asupra experienței tânărului supraviețuitor yazidi și, atunci când sunt analizate în contexte religioase, comunitare și regionale mai largi, oferă claritate în următorii pași holistici. Cercetătorii speră să transmită un sentiment de urgență în stabilirea unor mecanisme eficiente de justiție tranzițională pentru comunitatea Yazidi și cheamă actori specifici, precum și comunitatea internațională să valorifice jurisdicția universală și să promoveze înființarea unei Comisii pentru Adevăr și Reconciliere (CVR) ca un manieră nepunitivă prin care să onoreze experiențele yazidilor, toate în același timp onorând experiența copilului.

Distribuie

Religiile din Igboland: diversificare, relevanță și apartenență

Religia este unul dintre fenomenele socioeconomice cu impact incontestabil asupra umanității oriunde în lume. Oricât de sacrosantă pare, religia nu este importantă doar pentru înțelegerea existenței oricărei populații indigene, ci are și relevanță politică în contextele interetnice și de dezvoltare. Dovezi istorice și etnografice asupra diferitelor manifestări și nomenclaturi ale fenomenului religiei abundă. Națiunea igbo din sudul Nigeria, de pe ambele maluri ale râului Niger, este una dintre cele mai mari grupuri culturale antreprenoriale negre din Africa, cu fervoare religioasă inconfundabilă care implică dezvoltarea durabilă și interacțiunile interetnice în cadrul granițelor sale tradiționale. Dar peisajul religios din Igboland este în continuă schimbare. Până în 1840, religia (religiile) dominantă a igbo a fost indigenă sau tradițională. La mai puțin de două decenii mai târziu, când activitatea misionară creștină a început în zonă, a fost dezlănțuită o nouă forță care avea să reconfigureze în cele din urmă peisajul religios indigen al zonei. Creștinismul a crescut pentru a depăși dominația acestuia din urmă. Înainte de centenarul creștinismului din Igboland, islamul și alte credințe mai puțin hegemonice au apărut pentru a concura împotriva religiilor indigene igbo și a creștinismului. Această lucrare urmărește diversificarea religioasă și relevanța sa funcțională pentru dezvoltarea armonioasă în Igboland. Ea își extrage datele din lucrări publicate, interviuri și artefacte. Acesta susține că, pe măsură ce apar noi religii, peisajul religios Igbo va continua să se diversifice și/sau să se adapteze, fie pentru incluziune, fie exclusivitate între religiile existente și emergente, pentru supraviețuirea Igbo.

Distribuie